Creșterea substanțială a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor și a salariului mediu, investițiile masive în infrastructură și extinderea capitalului autohton în regiune au consolidat, în 2024, cursul dezvoltării României.

În plus, aderarea mult-așteptată la Spațiul Schengen, recordurile stabilite în industria auto și revenirea spectaculoasă a sportivilor români în competițiile internaționale, ne oferă motive bune de optimism, consideră doctorul în economie Adrian Băzăvan.

Fondatorul Asociației “Cred în România” a fost invitat la Radio România Actualități.

România a depășit Ungaria și Polonia

În topul realizărilor României în 2024 se află PIB-ul pe cap de locuitor.

Ultimele cifre Eurostat arată că România a depășit Ungaria și Polonia la PIB per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Astfel, România se plasează peste Slovacia, Letonia, Grecia, Bulgaria și toți vecinii săi.

“În PIB-ul României, industria contribuie mai mult decât în media Uniunii Europene. În jur de 20% din PIB-ul României îl constituie industria prelucrătoare, față de 16% media Uniunii Europene. În ultimii ani, chiar s-au făcut mari investiții, de la poduri, autostrăzi, clădiri de utilitate publică. Se fac investiții și de mediu public și de mediu privat. Dacă folosim banii de împrumut pentru investiții și pentru a genera plus valoare, atunci suntem pe calea cea bună, doar să nu depășim un nivel acceptabil de împrumut. Și eu sper să nu ajungem niciodată la media europeană de 80% din PIB. Sunt și țări ca Japonia, care sunt 240% din PIB îndatorate. În general, țările bogate sunt mai mult îndatorate ca valoare nominală. Datoria noastră crește, dar și economia noastră crește și atunci se păstrează un echilibru proporțional”, a explicat Adrian Băzăvan în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Expertul a subliniat că este foarte importantă valoarea PIB-ului, care se referă la dimensiunea economiei unei țări și la cât se extinde ea în lume.

“Spre exemplu, Japonia, care are companii foarte multe în străinătate, are un PIB mic. Nu se întâmplă atât de multe în Japonia, dar ea, cum deține fabrici în toată lumea, de fapt are un produs național brut mare, deci adună bogăție de peste tot”, a exemplificat Adrian Băzăvan.

România are de suferit la capitolul investiții în afara țării, care ar putea contribui considerabil la creșterea PIB.

“Aici este o lacună a României, pentru că noi avem un Produs Intern Brut mare, cu multe investiții străine în România, care contribuie la PIB. Dar noi nu prea avem investiții străine în afară, care să contribuie la produsul național brut, ceea ce este acum în curs de evoluție. Nu prea avem companii, fabrici, oameni de afaceri puternici, care să dezvolte valoarea adăugată în afara țării și să aducă, preferabil banii, cunoașterea, talentul, înapoi acasă. Și, vorba aceea, avem o diasporă atât de mare - 3,1 milioane de români în străinătate, plus românii din stânga Prutului cu cetățenia Republicii Moldova, pe care țara ar putea să-i ajute mai mult și ar putea aduce plus valoare de afară către acasă. Dar mulți dintre ei au început să se întoarcă în ultimii ani. Avem mai mulți români care se întorc decât românii care pleacă. Intre 2017 și 2023, numărul românilor care s-au întors în România este dublu față de numărul celor care au plecat”, a punctat economistul.

IT-ul și sistemul nuclear, domenii cheie ale României

Domeniile IT și energie nucleară, alături de construcția de autostrăzi, au contribuit la creșterea salariului mediu.

“România are astăzi cel mai mare procent de IT din PIB din Uniunea Europeană. Avem câteva talente, aveam și o bază industrială precedentă, care a creat un avantaj. Avem câteva domenii de competență, cum ar fi sistemul nuclear, poate și remitențele românilor din străinătate care au produs investiții aici, poziționarea noastră la Marea Neagră și Portul Constanța. Este un cumul de factori. Sigur că, pe măsură ce salariile cresc, devenim mai puțin competitivi pentru investiții, dar aceste lucruri pot fi compensate o dată prin productivitate crescută, apoi prin transport, prin intrarea în Schengen” .

Sectorul IT este unul cu un potențial semnificativ.

Există companii mai mici, mai puțin cunoscute, care sunt listate și la Bursa din București și care și-au deschis birouri, au operațiuni și angajați afară, remarcă Adrian Băzăvan.

“Conform Asociației Patronale a Industriei de Software Servicii, în ultimii cinci ani, excedentul la export al industriei IT a fost de peste 20 de miliarde de euro. Contribuția directă la PIB a fost de 8%, contribuția indirectă - 14% ( adică prin angajați, prin tot ce mai fac serviciile pe care le contractează) și asta este extraordinar. Noi spunem că România importă mai mult decât exportă pe bunuri și că avem un deficit comercial pe bunuri. Dar avem un excedent comercial mare pe servicii, ceea ce înseamnă inteligență și înseamnă valoarea adăugată mai mare, iar IT-ul contribuie enorm la acest lucru", adaugă specialistul.

România, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană

În 2024, România a devenit cel mai mare producător de gaze din UE, depășind Olanda.

Am devenit astfel țara cea mai puțin dependentă de importuri.

“România se poate autosusține în privința gazelor, dar ceea ce se întâmplă minunat este că în 2027 intră în exploatare proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, un proiect al OMV Petrom și Romgaz, companie de stat, care va dubla producția de gaze a României. Vom produce de două ori mai mult decât consumăm astăzi. Asta nu înseamnă că vom exporta toată această cantitate de gaze, pentru că sperăm să folosim cât mai mult acasă gazul. Până la urmă, e o materie primă, ideal este să-l folosești cât mai mult în industria chimică, petrochimică, farmaceutică ș.a.m.d.

Noi sperăm ca aceste industrii energofage să își revină din ce în ce mai mult și se întâmplă acest lucru într-o măsură, astfel încât să consumăm cât mai mult din acest gaz, dar vom contribui și la securitatea energetică a Uniunii Europene”, a punctat fondatorul Organizației “Cred în România”.

În 2025, România poate apăsa pedala energiei, pentru a-și fructifica atuurile, precum consolidarea poziției de lider în producția de gaze naturale din Uniunea Europeană și extinderea contribuției la tranziția energetică europeană.

“Avem cea mai mare reducere a gazelor cu efect de seră, deci a gazelor poluante din Europa. România a redus între 1990 și 2023 cu 77% emisiile de gaze cu efect de seră. Asta și datorită faptului că s-au închis marii poluatori, pe de altă parte au apărut industrii care sunt eficiente. România are a treia cea mai mare descreștere a intensității energetice, adică producem mai mult, cu mai puțin consum, ne-am eficientizat foarte mult. Eu sper că contribuția noastră va fi în sens invers de acum încolo, că totuși avem nevoie și de câteva industrii energofage și poluante, pentru că cineva trebuie să facă și fierul, și cauciucul, și metalurgia și dacă nu le facem noi, le fac alții în afara Europei. Și e mai bine să le facem noi aici, să avem și normele de mediu sub supravegherea noastră”, a spus profesorul.

Slăbiciunile României

În ceea ce privește previziunile pentru 2025, Adrian Băzăvan consideră că avem multe lucruri de îndreptat, în special în industriile petrochimică și alimentară, dar și în cea auto.

“România are și câteva hibe, cum ar fi industria petrochimică și industria alimentară, unde trebuie neapărat să facem progrese și să sperăm că le vom face odată cu gazul mai ieftin.

Pe de altă parte, și în cadrul unor industrii avem nevoie repede de progres, cum ar fi industria auto, care astăzi contribuie foarte mult, dar trebuie să treacă la nivelul următor, la tehnologia următoare, să se adapteze la industria vehiculelor electrice. Sper să avem și ceva mai mult în industria bateriilor”, a subliniat economistul.

Pact pentru un conținut de știri pozitive

Adrian Băzăvan consideră că pentru a fi cunoscute realizările României în diferite domenii, ar fi necesar un pact pentru un conținut minim rezonabil de știri pozitive și a anunaț că intenționează să propună un astfel de pact.

“Cred că rolul Radioului și al Televiunii publice este crucial, pentru că, deseori, contactul dintre oameni și autorități, dintre oameni și evenimente se realizează prin radio și televiziune. Din partea Asociației Cred în România am vrea să propunem un pact pentru marile trusuri de presă scrisă, de radio și televiziune, pentru un conținut minim rezonabil de știri pozitive. Doar căutarea de rating cu știri negative, ceea ce nu este caracteristic Radio România Actualități sau Televiziunii Române, dar este caracteristic posturilor de televiziune care caută o audiență imediată pentru scandal, produc un mare prejudiciu societății noastre, dând aceste știri alarmiste și deseori eronate”, a explicat specialistul.

Citește și: Sectorului IT resimte efectele deciziilor fiscale şi anticipează un 2025 dificil