Prin tarifele comerciale asupra mărfurilor chineze, președintele american a compromis grav relațiile cu Beijingul și, probabil, a ruinat orice speranță de a se întâlni cu omologul său chinez în viitorul apropiat, spun analiștii politici.

De la preluarea mandatului în ianuarie, valul de taxe vamale impuse de Donald Trump – atât aliaților, cât și rivalilor – a tulburat diplomația internațională și a împins piețele globale la marginea colapsului financiar.

Oprirea bruscă a impunerii altor taxe pentru majoritatea țărilor a calmat spiritele – cel puțin deocamdată – dar China nu a beneficiat de nicio relaxare, fiind acuzată de liderul american că încearcă să „înșele” Washingtonul.

Tensiunile au crescut și mai mult după ce discuțiile dintre cele două superputeri privind probleme internaționale, precum schimbările climatice și criza opioidelor, par să fi stagnat.

„Sub Trump, relațiile China-SUA au ajuns în cea mai proastă stare posibilă, fără a se ajunge totuși la un conflict armat de amploare”, a declarat Shi Yinhong, directorul Centrului pentru Studii Americane din cadrul Universității Renmin din Beijing.

„Trump și-a scos pumnalul împotriva Chinei cu o viteză care a depășit imaginația multora”, a adăugat el.

După un val de replici tarifare, Statele Unite percep acum taxe vamale de 145% pentru multe produse importate din China, ajungând la un nivel cumulat de până la 245% pentru unele bunuri.

Furios, Beijingul a impus la rândul său tarife de 125% pentru produsele americane și a respins ideea unor majorări suplimentare, considerându-le inutile.

Relațiile SUA-China se află „practic într-o stare de război economic”, a declarat Susan Thornton, fostă diplomată de rang înalt pentru Asia de Est în administrația Trump, în prezent cercetător principal la Centrul Paul Tsai pentru China al Universității Yale.

„China consideră intenția declarată a lui Trump de a ridica un «zid tarifar împotriva Chinei» ca fiind ilegală și o amenințare existențială”, a adăugat ea.

Nicio retragere

În urmă cu doar câteva săptămâni, mai multe surse sugerau că Beijingul și Washingtonul analizau posibilitatea unei întâlniri față în față, care să coincidă cu aniversările de naștere ale celor doi lideri, în luna iunie.

Dar evenimentele recente au spulberat, practic, acele planuri.

Comportamentul „grosolan și nerezonabil” al lui Trump face ca orice discuții în prima jumătate a anului să fie „foarte puțin probabile”, potrivit lui Wu Xinbo, directorul Centrului pentru Studii Americane din cadrul Universității Fudan din Shanghai.

Profesorul Rosemary Foot, de la Universitatea Oxford, specializată în relații internaționale, a spus că Beijingul „ar dori să se asigure că vor exista rezultate concrete de politică și că Xi va fi tratat cu respect”.

Donald Trump a abordat conflictul comercial cu un amestec tipic de lingușire, denigrare și retorică bombastică – criticând „lipsa de respect” a Chinei, dar lăudându-l totodată pe Xi Jinping drept un „tip deștept” și vorbind despre un posibil acord comercial.

Ali Wyne, cercetător principal la International Crisis Group, a declarat că nici Trump, nici Xi „nu vor să dea impresia că au cedat în fața celuilalt”.

Cel mai probabil impuls pentru reluarea discuțiilor, a spus el, ar fi un scenariu în care ambii lideri ar putea pretinde victoria – Trump prin presiunile economice continue, iar Xi prin demonstrarea rezistenței Chinei.

Rana Mitter, profesor de relații SUA-Asia la Harvard Kennedy School, a spus că un summit Trump-Xi este „încă destul de posibil”, menționând pivotarea spectaculoasă a liderului american de la amenințarea cu războiul împotriva Coreei de Nord în 2017, la întâlnirea cu Kim Jong Un anul următor.

„Beijingul nu va accepta o întâlnire dacă pare că cedează în fața SUA, așa că o diplomație discretă va fi probabil necesară”, consideră Rana Mitter.

Ușa din spate, închisă

Alți analiști susțin că retorica incendiară a lui Trump și tarifele paralizante au distrus, practic, orice canal de comunicare indirectă.

În timpul lui Joe Biden, Washingtonul și Beijingul mențineau dialoguri pe tema crizei fentanilului, a schimbărilor climatice și a altor chestiuni importante.

Aceste canale „sunt acum, din câte pot spune, moarte, iar acest lucru îngreunează pregătirea unui astfel de summit”, a spus profesoara Foot.

Wu Xinbo a afirmat că respingerea categorică de către Donald Trump a eforturilor Chinei de a reduce exporturile de precursori ai fentanilului și negarea schimbărilor climatice au făcut ca spațiul pentru un dialog la nivel inferior „să fi dispărut deja, în practică”.

În declarațiile oficiale, China a ridiculizat tarifele americane ca fiind un „joc de cifre” și o „glumă” fără beneficii economice.

Totodată, Beijingul s-a poziționat ca un apărător al comerțului echitabil și al stabilității, în fața a ceea ce consideră a fi „intimidarea” nejustificată din partea SUA.

Experții spun că China ar putea vedea totuși o oportunitate în haosul economic creat de Trump.

„Izolarea masivă, profund greșit concepută, a altor țări de către Trump ar putea face ca lumea să fie mai receptivă la inițiativele Chinei”, opinează Susan Thornton, adăugând că Beijingul probabil aplică deja o strategie de „triaj economic”.

China a avertizat că va reacționa împotriva țărilor care încheie acorduri cu SUA și care dăunează intereselor sale, pe măsură ce războiul comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii amenință să implice și alte națiuni.

Bursele americane și dolarul au suferit din nou pierderi, după ce președintele Donald Trump și-a intensificat atacurile la adresa șefului Băncii Centrale a SUA, numindu-l pe Jerome Powell „un mare ratat” pentru că nu a redus dobânzile.

Citește și: Bursa de la Bucureşti, pe creștere în prima ședință după Paști