Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a anunțat, miercuri, că va elibera 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, cea mai amplă intervenție de acest tip din istoria organizației.

Măsura vine în contextul creșterii puternice a prețurilor petrolului, provocată de perturbările de aprovizionare generate de războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.

Decizia a fost aprobată în unanimitate de cele 32 de state membre, fiind a șasea intervenție de acest tip de la înființarea organizației în anii 1970. Scopul este de a tempera creșterea cotațiilor petrolului, alimentată de temerile că atacurile iraniene ar putea continua să blocheze exporturile de petrol din Orientul Mijlociu către piețele globale.

„Provocările cu care se confruntă piața petrolului sunt fără precedent ca amploare. De aceea mă bucur că statele membre ale AIE au răspuns printr-o acțiune colectivă de urgență de o dimensiune fără precedent”, a declarat directorul executiv al agenției, Fatih Birol, citat de Reuters.

Anunțul a fost făcut în timp ce președintele Franței, Emmanuel Macron, conducea o reuniune a liderilor G7 dedicată crizei energetice.

Potrivit AIE, rezervele de urgență vor fi introduse pe piață într-un ritm adaptat circumstanțelor naționale ale fiecărei țări membre și vor fi completate de alte măsuri de urgență adoptate de unele state.

Președintele SUA, Donald Trump, care a lansat atacuri asupra Iranului alături de Israel la 28 februarie, a declarat la finalul reuniunii G7 că „impactul asupra lumii este uriaș”.

Cu toate acestea, prețurile petrolului au revenit pe creștere miercuri, deoarece piețele se îndoiesc că planul AIE va reuși să compenseze volumele de petrol blocate de conflict.

Analiștii spun că ritmul zilnic al eliberării rezervelor ar putea conta la fel de mult ca volumul total. Dacă, de exemplu, 100 de milioane de barili ar fi eliberați într-o lună, ritmul ar fi de aproximativ 3,3 milioane de barili pe zi, mult sub perturbarea actuală estimată la aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, după ce Strâmtoarea Hormuz, între Iran și Oman, a devenit practic blocată.

O intervenție dublă față de criza provocată de invazia Rusiei în Ucraina

În 2022, statele membre AIE au eliberat 182,7 milioane de barili de petrol și produse petroliere, în două etape, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Decizia actuală este de peste două ori mai mare.

Potrivit unui diplomat european, presiunea pentru această măsură a venit în principal din partea guvernului Statelor Unite.

În cadrul reuniunii G7, Donald Trump a declarat că este de acord cu decizia AIE.

Secretarul american de interne, Doug Burgum, a salutat planul de eliberare a rezervelor, dar a subliniat că lumea nu se confruntă cu o penurie de energie.

„Avem o problemă de tranzit, care este temporară. Este o problemă temporară de transport pe care o rezolvăm militar și diplomatic și pe care o vom rezolva”, a spus el într-un interviu pentru Fox News.

Japonia va acționa rapid

Japonia, stat membru G7, a anunțat că intenționează să elibereze aproximativ 80 de milioane de barili din rezervele sale naționale și private de petrol.

Premierul japonez Sanae Takaichi a declarat că Tokyo va acționa rapid pentru a stabiliza piața globală a energiei, chiar înainte de aprobarea formală a unei eliberări coordonate a rezervelor.

„În loc să așteptăm aprobarea formală a AIE, Japonia va acționa prima pentru a echilibra cererea și oferta pe piața energetică globală, eliberând rezerve chiar din data de 16 a acestei luni”, a spus ea.

Economiile occidentale își coordonează rezervele strategice de petrol prin intermediul AIE, organizație înființată în 1974, după criza petrolului.

În prezent, statele membre ale agenției dețin peste 1,2 miliarde de barili în rezerve de urgență, la care se adaugă încă aproximativ 600 de milioane de barili stocați de companii sub obligație guvernamentală.