Într-un interviu acordat Radio România, ambasadorul României în Japonia a vorbit despre relațiile bilaterale, întârite de semnarea, în 2023, a unui Parteneriat Strategic.

Diplomații de la București și de la Tokyo au lucrat, câteva decenii, la acest document.

"Parteneriatul strategic a venit la puțin timp după marcarea unui secol de relații bilaterale, deși, dacă ne uităm în istorie, putem merge și mai departe în istorie, însă momentul care a fost convenit de diplomați și de istorici a fost cel din 1917 pentru pornirea relațiilor bilaterale. Ulterior, un moment important, 1921, acela fost marcat în întâlnirile care au avut loc în anul 2021. Apoi a venit anul 2023, anul Parteneriatului strategic. În martie 2023, aici, la Tokyo, președintele Iohannis a parafat un parteneriat pentru care diplomații de la București și diplomații de la Tokyo au lucrat câteva decenii. Efectele sunt categorice, noi le simțim deja, pentru că foarte multe energii latente, care așteptau cumva această consacrare oficială diplomatică, încep să se vadă. Sunt multe proiecte la care s-a lucrat ani de zile, s-a lucrat decenii și care acum, după semnarea parteneriatului strategic, încep să devină realitate", a explicat ambasadorul în emisiunea "Serviciul de noapte cu Maria Țoghină".

Linia de metrou M6, model de urmat

Potrivit ambasadorului, beneficiile Parteneriatului strategic se regăsesc în toate domeniile.

"De exemplu, linia de metrou M6, care duce înspre Otopeni, care trebuie să facă legătura între centrul aglomerat al Bucureștiului și zona la fel de aglomerată a aeroportului. Vine în urma unei finanțări propuse de guvernul japonez în urmă cu câțiva zeci de ani și în acest moment, în acest an, vedem efectiv lucrările în teren. În nordul capitalei deja avem un șantier care sigur că va provoca poate disconfort o perioadă, însă pe termen lung va duce la o linie de metrou strategică, tocmai pentru eliberarea traficului bucureștean. Ei bine, așa cum spuneam, acesta este un model de parteneriat Japonia-România, de finanțare, care se transformă într-o realitate, iată, după, așa cum spuneam, mulți ani de discuții. Un alt exemplu foarte bun este lansarea “Samurai Bonds”, a unor obligațiuni pe piața japoneză, despre care s-a vorbit mult timp și care în urmă cu o lună au devenit realitate. Cred că sosisem de o săptămână când am primit telefonul că urmează să se semneze și că și ambasada noastră va avea un rol aici, sigur, lucru care ne-a bucurat. Un alt exemplu, schimbând acuma aria, este ICR Tokyo, Institutul Cultural Român Tokyo, despre care se discută de doi, trei ani și care a devenit realitate în aceste zile, odată cu venirea primului expert al institutului în luna septembrie, aici. Mâine are loc festivitatea de inaugurare, de lansare ICR Tokyo. Vom beneficia de prezența președintelui ICR și președintele EUNIC al institutelor culturale la nivel european, domnul Jicman, care va fi alături de noi. Și e o veste extraordinară, pentru că poporul japonez, așa cum poate vom avea posibilitatea să intrăm în detalii, e un popor extrem de deschis pentru tot ce înseamnă cultură. Alte două exemple, ca să răspund totuși în niște parametri de timp rezonabili, sunt forumurile economice care au început să prindă contur după parafarea Parteneriatului Strategic. Avem lansat în 2023, la Cluj, chiar în marja parafării Parteneriatului strategic, un forum dedicat inovației, un forum România-Japonia pentru inovație, care anul acesta la Tokyo a avut o a doua ediție în variantă japoneză și anul viitor va merge foarte probabil la Iași pentru a treia ediție, din nou pe tărâm românesc. Este acest principiu al țării care se schimbă în fiecare an. Iar în urmă cu, cred că mai puțin de o lună, la București, în Palatul Parlamentului, a avut loc prima ediție a Forumului Energiei România - Japonia, onorat de circa 70 de invitați din Japonia, de la cel mai înalt nivel, atât din zona administrației publice, cât și din zona capitalului privat", a explicat ambasadorul.

Parteneriatul strategic România-Japonia are un pilon strategic, inclusiv în zona de energie. România poate să devină o poartă de intrare și un partener pentru tehnologii avansate pe care cercetătorii japonezi le au deja în dezvoltare.

"Există deja porți deschise, însă da, atât pentru România, cât și pentru Japonia acesta este un domeniu de mare interes, inclusiv în zone emergente, să spunem, cum este hidrogenul. Investitorii japonezi au înțeles mesajul părții române, și anume că România e un hub energetic în zona Uniunii Europene, în zona Mării Negre, în zona europeană, că este un stat cu un mix energetic foarte complex și foarte coerent. Cumva, avem din fiecare opțiune energetică câte ceva, așa cum și Japonia își dorește să aibă un un mix energetic pe care să-l și dezvolte prin aceste tehnologii emergente din zona de cercetare. Și mai avem ceva foarte relevant noi, și anume poziția strategică de la Marea Neagră, care permite atât transportul gazelor din Marea Neagră, cât și preluarea unor alte forme de energie și transmiterea mai departe către Uniunea Europeană. Deci, da, parteneriatul strategic România-Japonia are un pilon strategic, inclusiv în zona de energie, pentru că România poate să devină o poartă de intrare și poate să devină un partener pentru tehnologii avansate pe care cercetătorii japonezi le au deja în dezvoltare.

"Beneficiul României este capacitatea de a se împrumuta, de a fi activă din punct de vedere financiar pe piața japoneză, iar lucrul ăsta nu se întâmplă decât dacă un stat este credibil pe piața respectivă și se află la un nivel de parteneriat diplomatic ridicat. Deci semnalul oferit de această emisiune este că piața românească este o piață credibilă, solidă din perspectiva investitorilor japonezi. Este o piață stabilă în care, iată, Japonia e dispusă să investească pe termen lung. Deci efectul nu face decât să credibilizeze, să legitimeze România ca partener economic pentru toate celelalte piețe, pentru că analiștii din Japonia nu fac, nu-și asumă astfel de investiții riscante. E categoric un semnal de stabilitate și de credibilitate care sigur că se va reflecta și se reflectă cumva în viața de zi cu zi a fiecărui român", a punctat Ovidiu Raețchi.

Ambasadorul le-a recomandat firmelor interesate să apeleze la structurile care sprijină dezvoltarea relațiilor economice bilaterale.

"Atașatul nostru economic, domnul Adrian Ionescu, este foarte activ. Există o structură economică japoneză foarte activă la București și recomand oricărui investitor să se îndrepte către acești reprezentanți ai celor două state, să ceară informații, să ceară sprijin, pentru că îl vor primi. În ceea ce privește produsele competitive ale României, așa cum spuneam, sprijinim foarte mult prin ceea ce facem, inclusiv parțial prin activitatea noastră, zona de energie, sprijinim foarte mult zona de inovație, sprijinim produse care sunt, chiar dacă sunt vinurile, de exemplu, ele au o implicație culturală foarte mare și identitară, iar în Japonia nu poți să impui produse fără să spui și o poveste odată cu produsul, o poveste culturală. Și vinul are această capacitate de a spune o poveste despre istoria României, despre figuri foarte importante, despre estetica preferată de români. Sigur că nu pot să intru în detalii comerciale, însă vinul cel mai vândut în momentul de față pe piața japoneză este un vin care spune o astfel de poveste, inclusiv prin ambalaj", a explicat Ovidiu Raețchi.

Întregul interviu este disponibil pe Radio România Actualități