Economia mondială „ar putea ajunge în curând la limitele rezilienței”, în condițiile în care rezervele de urgență de petrol se reduc, iar bugetele guvernamentale sunt tot mai solicitate, a avertizat Fondul Monetar Internațional.

În raportul său semestrial privind perspectivele economiei mondiale, FMI a afirmat că, în ultimele șase luni, creșterea economică globală a rezistat conflictului din Orientul Mijlociu mai bine decât se anticipase.

Instituția a precizat că redirecționarea livrărilor de petrol pe rute care ocolesc Strâmtoarea Ormuz și eliberarea unor cantități din rezervele strategice de energie au contribuit la limitarea impactului războiului dintre SUA și Iran asupra prețurilor petrolului.

FMI a avertizat însă că rezervele de urgență sunt acum epuizate, iar nivelurile ridicate ale datoriilor și deficitelor din numeroase țări ar putea lăsa guvernelor puține posibilități de a proteja consumatorii în cazul unor noi salturi ale prețurilor.

„Fără consolidarea capacității de aprovizionare și refacerea marjelor de manevră ale politicilor economice, economia mondială ar putea ajunge în curând la limitele rezilienței”, se arată în raportul citat de The Guardian. „Stocurile de pe piețele energetice se reduc, iar noi șocuri geopolitice s-ar putea transmite în continuare rapid prin prețuri și perturbări ale aprovizionării”, adaugă analiza.

Agenția Internațională pentru Energie a anunțat în martie, anul acesta, cea mai mare eliberare de rezerve de urgență de petrol pe piață din istorie și a promis să accelereze acest proces după o reuniune a miniștrilor energiei desfășurată luna trecută.

Totuși, într-un semn al vulnerabilității sistemului, informații recente au indicat că rezerva strategică de petrol a SUA a scăzut la cel mai redus nivel din 1982.

Săptămâna trecută, Donald Trump a convenit cu Vladimir Putin un acord pentru ridicarea temporară a sancțiunilor asupra importurilor americane de motorină din Rusia, în încercarea de a reduce prețurile la pompă. Analiștii au apreciat însă că măsura va avea un efect „semnificativ” redus.

Raportul privind economia mondială a fost publicat marți la Bangkok, unde FMI și Banca Mondială își desfășoară în această săptămână reuniunile anuale, la care sunt așteptați miniștri de finanțe și reprezentanți ai băncilor centrale.

Înaintea reuniunilor, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, le-a cerut guvernelor să restrângă cheltuielile, pe fondul creșterii datoriei la nivel mondial.

„Nu putem continua să amânăm măsurile de politică economică necesare – aveți instrumentele, acum dați dovadă de înțelepciunea de a le folosi”, a declarat ea.

În raport, FMI și-a revizuit ușor în creștere prognoza privind avansul economiei mondiale în acest an, la 3,1%, față de 3% în actualizarea din iulie. Prognoza pentru anul viitor a rămas neschimbată, la 3,4%.

Estimarea privind creșterea economiei SUA în acest an a rămas la 2,3%, iar cea pentru 2027 a fost majorată la același nivel, de la 2,2% în actualizarea precedentă.

FMI a prognozat o creștere a PIB-ului Regatului Unit de 1,3% în acest an, cu 0,3 puncte procentuale peste estimarea din iulie – o veste favorabilă pentru ministrul de finanțe, John Healey, care urmează să ajungă la Bangkok în cursul acestei săptămâni.

Instituția a avertizat însă că menținerea prețurilor ridicate ale petrolului și creșterea dobânzilor vor face probabil ca avansul economic „să încetinească ușor” în 2027, „deoarece prețurile mai mari ale energiei și dobânzile pe termen lung apasă asupra consumului și investițiilor”. FMI și-a redus ușor prognoza de creștere pentru economia britanică în anul viitor, de la 1,3% la 1,2%.

Totodată, FMI a avertizat că, pentru economia mondială, „predomină riscurile de evoluție nefavorabilă”. Instituția a evidențiat în special amenințarea unui „blocaj prelungit sau a unei noi escaladări în Orientul Mijlociu”, care ar duce la scumpirea energiei și alimentelor.

„Noi perturbări ale infrastructurii energetice, atacuri cibernetice sau fenomene meteorologice extreme ar putea amplifica aceste efecte”, a adăugat FMI.

Trump a continuat să susțină că ar putea lansa un nou val de atacuri asupra Iranului în următoarele săptămâni, în timp ce există puține indicii privind negocierea unui acord de pace.

Menținerea prețurilor petrolului la niveluri ridicate înseamnă că puseul inflaționist este acum așteptat să dureze mai mult decât se anticipase.

Inflația globală este estimată la 4,7% în acest an, același nivel prognozat în iulie, urmând să scadă la 4,1% în 2027, față de 4% în estimarea precedentă.

FMI le-a cerut băncilor centrale să nu reacționeze excesiv la creșterile de scurtă durată ale inflației, dar să fie pregătite să intervină rapid dacă apar semne că aceasta devine persistentă.

„În condițiile în care situația economică este în continuă schimbare, capacitatea de adaptare rapidă este esențială”, a precizat instituția.

Pe lângă noi turbulențe pe piețele energetice, FMI a semnalat și riscul persistent pentru economia mondială al unei prăbușiri a piețelor financiare generate de inteligența artificială.

FMI estimează o scădere de 0,5% a economiei României în 2026

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, după ce în aprilie anticipa o creștere de 0,7%.

România și Irlanda ar urma să fie singurele economii europene care înregistrează scăderi ale Produsului Intern Brut în acest an, potrivit celui mai recent raport „World Economic Outlook”, citat de AGERPRES.

Noua prognoză pentru România reprezintă o revizuire în scădere cu 1,2 puncte procentuale față de estimarea din primăvară. În octombrie 2025, instituția financiară internațională anticipa un avans de 1,4% pentru economia românească în 2026.

Pentru 2027, FMI prevede revenirea pe creștere, cu un avans al PIB de 2,2%, sub estimarea de 2,5% publicată în aprilie.

În cazul Irlandei, contracția prognozată pentru acest an este de 1%. La nivelul Europei, FMI estimează o creștere economică de 1,4% în 2026 și de 1,7% în 2027.
Instituția a revizuit în creștere și prognozele privind inflația din România. Prețurile de consum ar urma să înregistreze o creștere medie anuală de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027. Estimările din aprilie indicau valori de 7,8%, respectiv 3,9%.

Pe piața muncii, FMI anticipează o rată a șomajului de 6,5% în acest an, față de 6,1% în 2025. În primăvară, instituția estima o scădere la 6% pentru 2026. Pentru anul viitor, prognoza rămâne la 5,9%.

Reducerea deficitului de cont curent ar urma să fie, de asemenea, mai lentă decât se estima anterior. FMI prevede un nivel de 7% din PIB în 2026, față de 6,8% în prognoza din aprilie. Pentru 2027, deficitul este estimat la 6,7% din PIB, comparativ cu 6,2% în evaluarea precedentă.

Prognoza privind contracția economiei românești coincide cu cea publicată săptămâna trecută de Banca Mondială. Aceasta estimează o scădere de 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia.

Potrivit Băncii Mondiale, redresarea veniturilor reale și încetinirea inflației ar trebui să susțină revenirea creșterii la aproximativ 1,9% în perioada 2027–2028.

Citește și: Deficitul comercial al României a crescut la peste 22 de miliarde de euro