Inflația ar putea ajunge pe un platou la finalul trimestrului III și ar putea să descrească în următoarele trei luni, ca urmare a efectelor expirării de la 1 iunie a plafonării preșuui la energie electrică și majorarea cotelor de TVA și a accizelor, arată Banca Națională a României (BNR).

Implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie va antrena presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent, menționează BNR.

Incertitudini și riscuri

Conform BNR, incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.

Pe termen mediu, evoluția pe termen mediu a inflației va fi influențată de incertitudini și riscuri din plan extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum şi războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.

Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de miercuri, 8 octombrie 2025, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Citește și: BNR menține dobânda cheie la 6,50% pe an