Inflația a scăzut ușor în luna iunie, urmând ca în trimestrul al treilea să consemneze o scădere substanțială, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor, indică Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 iulie 2026.

„Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflaţiei la 10,3% în iunie şi scăderea ei ulterioară până la 5,5% în decembrie 2026 şi la 2,7% în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflaţiei în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condiţiile influenţelor venite recent, îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuinţele de stat”, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind în principal incertitudinile asociate evoluţiei cotaţiilor gazelor naturale şi altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi efectele indirecte potenţial exercitate pe plan intern de şocul energetic global, inclusiv prin intermediul preţurilor unor bunuri intermediare şi finale importate.

„Au fost evidenţiate însă şi ampla ajustare descendentă a cotaţiei petrolului din luna iunie şi indiciile unui an agricol bun, cu implicaţii favorabile la nivelul preţurilor LFO şi ale altor mărfuri agroalimentare, precum şi situaţia cererii de consum şi a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor şi a gazelor naturale asupra preţurilor unor bunuri şi servicii. Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni dezinflaţioniste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată”, au concluzionat membrii CA al BNR.

Referitor la viitorul apropiat al poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o redresare uşoară a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026 şi mai modestă comparativ cu prognoza precedentă, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.

S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluţiei în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026 faţă de precedentele trei luni, în principal pe fondul redinamizării formării brute de capital fix, dar şi cu un aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili.

Absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene

S-a arătat că incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi şocul energetic global, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european şi mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti”, au transmis reprezentanţii BNR.

Citește și: Eurostat: Rata anuală a inflației în România a fost de peste trei ori mai mare față de media UE, în luna iunie