Canada anunță taxe vamale de retorsiune „dolar pentru dolar” de până la 50% asupra produselor americane
Ottawa și-a descris taxele vamale de retorsiune aplicate SUA drept „proporționale” și „strategice”.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 26 August 2026, 07:46 • Actualizat: 26 August 2026, 07:51
Canada a anunțat taxe vamale de până la 50% pentru o serie de produse americane, ca răspuns la cel mai recent val de tarife impuse importurilor canadiene de președintele Donald Trump la sfârșitul săptămânii trecute.
Taxele canadiene vor viza produse americane în valoare de aproape 28 de miliarde de dolari canadieni, echivalentul a 20 de miliarde de dolari americani sau 15 miliarde de lire sterline. Printre acestea se numără oțelul, mobila, tonul proaspăt și tricourile din bumbac, au anunțat marți autoritățile.
Lista produselor vizate a fost concepută astfel încât să corespundă bunurilor canadiene taxate de Statele Unite. Tarifele canadiene urmează să intre în vigoare la 8 septembrie.
BBC notează că este cea mai recentă escaladare a tensiunilor comerciale dintre cele două țări, după ce negocierile dintre Statele Unite și Canada au eșuat la sfârșitul săptămânii trecute. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că a formulat în ultimul moment cereri nerezonabile.
Ministrul canadian de Finanțe, François-Philippe Champagne, a declarat că măsurile reprezintă răspunsul Canadei la tarifele de 50% impuse de administrația Trump mai multor categorii de produse canadiene, după întreruperea negocierilor de vineri.
„Aceste tarife vor avea consecințe reale pentru muncitorii, companiile și comunitățile canadiene din întreaga țară”, a spus el. „Canada trebuie să răspundă.”
Champagne a caracterizat riposta Canadei drept „proporțională” și „strategică”.
El a adăugat că Ottawa va aloca încă 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru programe de sprijin destinate companiilor și angajaților afectați de tarifele americane. Măsurile urmăresc să limiteze pierderea locurilor de muncă și să ajute firmele să își continue activitatea.
Introducerea unor taxe în relațiile comerciale dintre două țări care s-au numărat, în mod tradițional, printre cei mai apropiați parteneri economici ai lumii va produce, fără îndoială, efecte negative de ambele părți ale frontierei.
Lanțurile de aprovizionare construite de-a lungul mai multor decenii se vor confrunta cu o creștere a costurilor comerciale, în urma ultimelor tarife anunțate atât de Statele Unite, cât și de Canada. În cele din urmă, vor fi afectate companii de toate dimensiunile și consumatorii, care s-ar putea confrunta cu prețuri mai mari.
Sondajele sugerează că majoritatea canadienilor sprijină poziția fermă adoptată de guvernul lor față de Statele Unite.
Rămân însă întrebări privind motivele exacte care au dus la eșecul negocierilor. Opoziția conservatoare a cerut publicarea integrală a proiectului de acord negociat cu Statele Unite.
Companiile și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la efectele unui război comercial prelungit cu cel mai important partener economic al Canadei.
Casa Albă a publicat o declarație după anunțarea măsurilor canadiene, susținând că Statele Unite au fost pregătite să ofere Canadei „cel mai preferențial acces la piață dintre toate țările de pe Pământ” în cadrul recentelor negocieri comerciale.
„În locul parteneriatului, Canada a ales cereri nerezonabile, retragerea unor angajamente și respingerea categorică”, se arată în comunicat.
Într-o serie de mesaje publicate marți pe platforma Truth Social, Trump a acuzat Canada că „profită” de Statele Unite de zeci de ani și că impune tarife ridicate fermierilor americani.
„Negociez cu multe țări, iar Canada este, fără îndoială, cea mai dificilă și nerezonabilă”, a scris Trump. „Se cred îndreptățiți, dar nu sunt un stat al SUA și nu vor mai beneficia de privilegii!”
Președintele american a sugerat că va schimba numele Lacului Ontario, unul dintre Marile Lacuri aflate la granița dintre Statele Unite și Canada, în „Lacul America”.
„Nu ne așteptăm să mai facem prea multe afaceri cu Ontario”, a scris Trump.
În această săptămână, liderul de la Casa Albă a amenințat că va majora la 50%, începând cu 1 ianuarie, taxele vamale americane aplicate automobilelor canadiene.
Premierul Mark Carney a răspuns acuzându-l pe Donald Trump că dorește să „distrugă” industriile canadiene, inclusiv producția de automobile și sectoarele oțelului și aluminiului.
Retorica publică a ambelor tabere a atins luni un nivel extrem de ridicat. Marți, însă, unii oficiali au adoptat un ton mai diplomatic, în speranța că negocierile ar putea fi reluate.
După ce luni l-a numit pe Trump „un perdant”, în timpul unei conferințe de presă, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a recunoscut într-un interviu acordat CNN că „lucrurile s-au încins puțin”.
„Dar vreau să ajungem la un acord – unul bun pentru poporul american și unul bun pentru canadieni”, a spus Ford.
Escaladarea tensiunilor pune sub semnul întrebării și viitorul acordului de liber schimb dintre Canada, Statele Unite și Mexic, cunoscut sub denumirea de USMCA.
Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, l-a trimis la Washington pe ministrul Economiei, Marcelo Ebrard, pentru discuții de urgență, după eșecul negocierilor comerciale cu Canada.
Ce produse americane vor fi vizate de tarife
Canada a publicat marți o listă cu aproape 900 de produse americane cărora li se vor aplica noile taxe vamale.
Lista include:
- o taxă vamală de 50% pentru produsele din oțel și aluminiu, cărora li se aplica anterior un tarif de retorsiune de 25%;
- o taxă de 50% pentru diverse alte produse, printre care mierea naturală, mobila, îmbrăcămintea, cosmeticele și parfumurile;
- o taxă de 25% pentru electrocasnice precum mașinile de spălat vase și rufe, produse lactate precum brânzeturile, pește și fructe de mare, precum și pentru anumite produse derivate din oțel și aluminiu;
- o taxă de 15% pentru anumite unelte și utilaje, inclusiv motostivuitoare și aparate de aer condiționat.
Oficialii canadieni au declarat că au ales produse pe care consumatorii și companiile din Canada le pot procura din alte surse, în încercarea de a limita efectele negative asupra economiei interne.
Citește și: Datoria externă a administraţiei publice a ajuns la aproximativ 31% din PIB













