Comisia Europeană a redus la 1,4% creșterea economiei românești în acest an și a avertizat că deficitul guvernamental va fi de 8% din PIB în 2024 și va rămâne la 7,9% în 2025 din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale, se arată în documentul publicat vineri.

„Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie. În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid.

Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală. Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe şi a exporturilor, o nouă relaxare a condiţiilor financiare, consumul privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private vor duce la creşterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 şi cu 2,9% în 2026”, subliniază Comisia Europeană.

Deficitul, la 8% până la finalul anului

Și deficitul guvernamental va ajunge la 8% din PIB în 2024, urmând să scadă la 7,9% în 2025. În primăvară, Bruxelles-ul estima că deficitul va atinge 6,9% din PIB în 2024.

„Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor.

De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta...Deficitul este prognozat să rămână ridicat atât în 2025, cât şi în 2026. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o creştere suplimentară cheltuielilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, faţă de 1,4% din PIB în 2022) sunt aşteptate să menţină creşterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat”, se arată în raportul publicat vineri de Executivul comunitar.

Comisia arată că prognoza nu a inclus și impactul potențialelor măsuri de reducere a deficitulu asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în panul fiscal și structural pe care România l-a prezentat la 25 octombrie.

„Deocamdată, aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute şi implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025”, subliniază Comisia Europeană.

Citește și: Premierul Ciolacu - Am ajuns la o înţelegere cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal de reducere a deficitului