Creșterea economică a Chinei a încetinit puternic în perioada aprilie-iunie, în condițiile în care cererea internă slabă și efectele războiului din Iran asupra prețurilor petrolului au umbrit performanțele solide ale exporturilor țării.

Datele oficiale privind Produsul Intern Brut (PIB) arată că a doua economie a lumii a crescut cu 4,3% în trimestrul al doilea, sub ținta anuală stabilită de Beijing și după un avans de 5% în primele trei luni ale anului.

Alte date publicate săptămâna aceasta au arătat că exporturile statului asiatic au crescut cu 27% în iunie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În martie, China și-a redus ținta de creștere economică la un interval cuprins între 4,5% și 5%, cel mai modest obiectiv de expansiune economică din 1991. Potrivit unor analiști, această decizie a oferit Beijingului mai mult spațiu pentru a recunoaște problemele economice deja existente.

Anunțul reprezintă primul set complet de date trimestriale privind PIB-ul de la începutul războiului din Iran, la 28 februarie, și indică cea mai redusă creștere trimestrială de la sfârșitul anului 2022, când China începea să iasă din restricțiile stricte impuse în timpul pandemiei de Covid.

„Există mai mulți factori externi de instabilitate și incertitudine”, a transmis Biroul Național de Statistică al Chinei în comunicatul care a însoțit publicarea datelor.

Instituția a remarcat, de asemenea, un dezechilibru între oferta puternică și cererea redusă din economia internă.

Datele separate publicate miercuri au evidențiat dificultățile economice cu care se confruntă Beijingul pe plan intern, printre acestea numărându-se criza prelungită a pieței imobiliare și consumul slab.

Prețurile locuințelor noi au scăzut din nou, deși declinul de 0,1% înregistrat în iunie a fost ușor mai redus decât cel din luna precedentă.

Vânzările cu amănuntul au crescut însă cu 1% în iunie, după ce în luna mai înregistraseră o scădere de 0,6%.

Fabien Yip, analist de piață în cadrul platformei de investiții IG, a declarat pentru BBC că firmele chineze suportă costurile mai ridicate ale energiei și materiilor prime „deoarece cererea din partea consumatorilor este prea slabă pentru a permite transferarea acestora în prețurile de la raft”.

Situația va deveni tot mai greu de gestionat pe măsură ce războiul din Iran se prelungește, a adăugat ea.

Julian Evans-Pritchard, director pentru economia Chinei în cadrul Capital Economics, a afirmat însă că încetinirea reală a economiei chineze ar putea avea mai puțină legătură cu schimbarea condițiilor economice și mai mult cu modificarea țintei naționale de creștere, care „a oferit autorităților mai mult spațiu pentru a recunoaște realitatea din teren”.

„Această evoluție ar putea reflecta în mare parte o disponibilitate mai mare de a recunoaște slăbiciunile deja existente, și nu o deteriorare bruscă a ritmului de creștere”, a spus el, subliniind că cifra oficială este acum mai apropiată de estimările proprii ale Capital Economics despre economia chineză.

„În acest caz, datele privind PIB-ul nu ar trebui interpretate ca un semn că economia încetinește brusc. Datele din iunie oferă, de asemenea, unele motive de optimism, fiind înregistrate îmbunătățiri la nivelul tuturor indicatorilor”, a subliniat expertul.

Datele vamale pentru luna iunie, publicate marți, au arătat că exporturile tehnologice ale Chinei au fost susținute de creșterea puternică a cererii globale de semiconductori necesari centrelor de date pentru inteligență artificială.

Cererea în creștere pentru vehicule electrice produse în China a impulsionat, de asemenea, puternic exporturile țării, livrările lunare de automobile depășind pentru prima dată pragul de un milion de unități.

Citește și: "Menţinerea ratingului de ţară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă"