Diferențele dintre salariile minime și costurile medii ale chiriei în România și celelalte țări din Uniunea Europeană
Chiria pentru o proprietate cu maximum două dormitoare a variat de la 215 euro în Bulgaria la 1.340 de euro în Luxemburg.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 19 Noiembrie 2024, 11:27 • Actualizat: 19 Noiembrie 2024, 11:27
Ponderea salariului minim cheltuită pe chirie variază în Uniunea Europeană, de la 35% în Franța la 56% în Țările de Jos. O analiză arată câți bani rămân pentru utilități și traiul de zi cu zi în România și în alte state din blocul comunitar.
Potrivit Confederației Europene a Sindicatelor (CES), în 14 țări din Uniunea Europeană, chiria pentru o proprietate cu cel mult două camere ocupă cel puțin 35% din venitul lucrătorilor cu salariul minim legal. În 2024, în medie, acești lucrători cheltuiesc 45% din veniturile lor doar pentru locuință.
„Milioane de lucrători din majoritatea statelor membre văd cum o parte uriașă din salariul lor le părăsește conturile bancare imediat ce îl primesc, doar pentru a avea un acoperiș deasupra capului”, a declarat secretarul general al ETUC, Esther Lynch.
Variații mari în Uniunea Europeană cu privire la salarii minime și chirii
Dintre cele 14 țări incluse în analiza făcută de Euronews Business, salariul minim legal variază de la 477 de euro în Bulgaria la 2.571 de euro în Luxemburg. România figurează în tabelul Confederației Europene a Sindicatelor cu un salariu minim de 663 de euro.
Doar șase dintre aceste țări au un salariu minim mai mare de 1.000 de euro, iar trei depășesc 2.000 de euro: Luxemburg, Irlanda și Țările de Jos. Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu au un salariu minim legal la nivel național.
Chiria pentru o proprietate cu maximum două dormitoare a variat de la 215 euro în Bulgaria la 1.340 de euro în Luxemburg, în timp ce media celor 14 țări este de 599 de euro.
În șapte țări, chiria medie a fost sub 400 de euro, inclusiv Bulgaria (215 euro), România (277 euro), Croația (311 euro), Grecia (344 euro), Slovacia (371 euro), Estonia (387 euro) și Portugalia (391 euro). La limita superioară, chiria medie a depășit 1.000 de euro în Luxemburg, Irlanda și Țările de Jos, în timp ce a fost de 618 euro în Franța și de 578 de euro în Spania. Calculul chiriilor se bazează pe datele Eurostat din 2022, ajustate în funcție de inflație.
Partea din salariul minim cheltuită pe chirie
Partea din venitul din salariul minim cheltuită pe chirie oferă informații valoroase cu privire la povara financiară pe care o reprezintă chiria pentru persoanele cu salarii mici care trăiesc în Uniunea Europeană.
Printre cele 14 țări, această proporție a variat de la 35% în Franța la 56% în Țările de Jos. În medie, persoanele cu salariul minim din aceste țări cheltuiesc 45% sau 46% din venitul lor pe chirie, în funcție de metoda de calcul folosită.
În afară de Țările de Jos, unde proporția ajunge la 56%, chiria consumă peste 50% din venitul salariului minim atât în Irlanda (55%), cât și în Luxemburg (52%).
Franța are cea mai mică proporție, de 35%, ceea ce înseamnă aproximativ o treime din venitul lucrătorilor cu salariul minim este cheltuită pe chirie. Croația (37%) și Grecia (38%) urmează îndeaproape Franța în ceea ce privește ratele chirie-venit mai mici pentru persoanele care câștigă salariul minim.
În Bulgaria, unde atât salariul minim, cât și chiria sunt cele mai mici, lucrătorii cheltuiesc încă 45% din venitul lor pentru chirie. În Spania, această proporție este la fel de ridicată, de 44%.
Costul chiriei se bazează pe medii naționale. Cu toate acestea, situația poate fi și mai dificilă în orașe și în capitale, unde sunt concentrate cele mai multe locuri de muncă.
„În ciuda faptului că plătesc chirii mari cu salarii mici, locuința lor este adesea total inadecvată, expunându-i pe ei și pe familiile lor la probleme de sănătate. Alții sunt forțați să doarmă pe canapea în apartamentele prietenilor lor, continuă să locuiască cu părinții lor atunci când este posibil și chiar dorm în mașinile lor”, a declarat Esther Lynch.
Citește și: Prețurile locuințelor au crescut cu 20% în România, în ultimii 15 ani