Prețurile petrolului au crescut puternic luni, după ce Statele Unite au decis să impună o blocadă asupra transporturilor iraniene, urmare a eșecului negocierilor de pace din weekend, în timp ce dolarul s-a apreciat, iar acțiunile și obligațiunile au scăzut.

Decizia Washingtonului, menită să pună presiune pe Teheran, menține un armistițiu fragil într-o stare incertă și nu oferă perspective de încheiere a blocajului asupra exporturilor energetice din Orientul Mijlociu, deși investitorii speră încă într-o soluție.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 7,3%, ajungând la 102 dolari pe baril - o creștere de peste 40% de la momentul în care războiul a blocat navigația prin Strâmtoarea Ormuz. Contractele futures pe indicele S&P 500 au scăzut cu 0,7% în sesiunea asiatică, iar cele europene au coborât cu 1,4%.

Titlurile de stat americane și obligațiunile din Asia au înregistrat scăderi, randamentul titlurilor japoneze pe 10 ani atingând un maxim al ultimilor 29 de ani, de 2,49%, deși mișcările au fost moderate și au readus majoritatea activelor aproape de nivelurile de dinaintea armistițiului de săptămâna trecută.

„Piața a revenit în mare parte la condițiile de dinaintea armistițiului, doar că acum SUA vor bloca și fluxurile rămase, de până la 2 milioane de barili, asociate Iranului prin Strâmtoarea Hormuz”, a declarat analistul Saul Kavonic.

„Întrebarea-cheie este dacă SUA vor relua atacurile asupra Iranului, ceea ce ar crește riscul unor lovituri asupra infrastructurii energetice din regiune, cu efecte de durată dincolo de perioada conflictului”, a adăugat el.

Cotidianul The Wall Street Journal a relatat că Donald Trump și consilierii săi analizează posibilitatea unor lovituri limitate asupra Iranului, deși nu au fost raportate atacuri imediate.

Duminică, liderul de la Casa Albă a declarat că prețurile petrolului și carburanților ar putea rămâne ridicate până la alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie, recunoscând astfel impactul politic al războiului.

Dolarul crește, inflația revine în prim-plan

Pe piața valutară, euro a scăzut cu aproximativ 0,3%, până la 1,1687 dolari, iar monedele sensibile la risc, precum dolarul australian, s-au depreciat.

Principalele burse din Hong Kong, Tokyo, Seul și Sydney au înregistrat scăderi de aproximativ 1%.

„Piața pare să creadă că Trump nu va lansa noi atacuri militare sau nu va prelua controlul asupra Strâmtorii Hormuz”, a declarat Russel Chesler, responsabil pentru investiții la VanEck.

Totuși, el a avertizat că temerile privind inflația cresc și se vor accentua pe măsură ce șocul petrolier persistă.

„Chiar dacă strâmtoarea se va redeschide, fluxul de petrol va fi lent, ceea ce înseamnă că vom rămâne cu prețuri ridicate o perioadă.”

În acest context, investitorii se așteaptă ca bănci centrale precum Banca Centrală Europeană și Bank of England să fie nevoite să majoreze dobânzile, inversând așteptările anterioare de reducere sau menținere a acestora.

Situația este deosebit de delicată în Japonia, unde se anticipează creșteri ale dobânzilor pe termen mediu, dar piețele sunt reticente privind o majorare imediată, pe fondul volatilității.

Forintul ungar, în creștere

Pe piețele emergente, forintul ungar s-a apreciat puternic, atingând maxime ale ultimilor ani față de dolar și euro, după ce liderul naționalist veteran Viktor Orbán a pierdut puterea în fața unei coaliții de centru-dreapta la alegerile de duminică.

Rezultatul ar putea deschide calea pentru reluarea finanțărilor din partea Uniunii Europene către Ungaria și Ucraina.