Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creștere de 0,3% pe seria brută în primul semestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INSSE).

Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul zilelor lucrătoare, creșterea este mai pronunțată, de +1,4%.

Avans economic modest în trimestrul al doilea

În trimestrul al doilea al acestui an, economia a avansat cu +0,3% față de T2 2024, un ritm similar cu cel înregistrat în primele trei luni.

Cifrele apar într-un context politic încărcat, perioada analizată acoperind atât campania electorală, cât și negocierile pentru formarea guvernului, înaintea implementării măsurilor de corectare a deficitului bugetar.

Nivelul acestuia a fost, în prima parte a anului, comparabil cu cel din 2024.

Revizuiri pentru datele din 2024

INSSE a anunțat și o revizuire în scădere a datelor pentru prima parte a anului trecut.

Ajustările arată că, în primele două trimestre din 2024, economia a înregistrat două scăderi consecutive pe seria ajustată sezonier, ceea ce - retrospectiv - ar însemna că România a trecut printr-o recesiune tehnică anul trecut.

"Nu suntem în recesiune"

Săptămâna aceasta, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că „datele arată clar că nu suntem în recesiune”.

Conform definiției economice, o recesiune tehnică presupune scăderea PIB-ului timp de două trimestre consecutive.

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație, până la 8,8%. Estimarea inițială era de 4,6%.

Potrivit BNR, expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie va avea un impact de două puncte procentuale asupra inflației. Majorarea TVA și a accizelor va influența, de asemenea, prețurile.

"În septembrie va fi vârful [inflației - n. red] în loc de 9%, probabil că va fi 9,6 – 9,7% vârful de inflație după care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri și, într-adevăr, în prognoza noastră la sfârșitul anului viitor inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în luna precedentă, în raportul precedent de inflație. Atenție la cifre în loc de 9,2% în septembrie probabil va fi 9,6 ... 9,7. La sfârșitul anului, [va urca la] 8,8%, datele anterioare, probabil că va depăși 9% și 3%, păstrăm [estimarea] pentru decembrie 2026, deocamdată nu avem motive să nu credem acest lucru, păstrăm prognoza din decembrie” a declarat guvernatorul BNR.

"Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare, dacă evităm efectele secundare. Deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza, deci avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa, ea e chiar ceva mai mare", a adăugat Mugur Isărescu, potrivit căruia România nu se află în recesiune, însă acest risc nu poate fi ignorat.

"Pe partea monetară, cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ. Cursul este stabil fără sprijinul nostru. Dimpotrivă, am încercat să evităm aprecierea lui", a adăugat șeful BNR.

Cifrele momentului

Rata anuală a inflației a urcat, în iulie, de 7,8% în comparație cu aceeași lună din 2024, arată datele Institutului Național de Statistică.

Față de luna iunie, prețurile de consum au crescut cu 2,68%. Inflația cumulată de la începutul anului a ajuns la 5,8%.

Față de iulie 2024, cele mai mari scumpiri au fost la energie electrică (+62,97%), fructe proaspete (+39,74%), citrice și alte fructe meridionale (+17,32%), transport feroviar cu CFR Călători (+16,92%), legume și conserve de legume (+15,98%), igienă și cosmetică (+14,06%) și cafea (13,05%).

Cele mai mari creșteri față de luna iunie s-au consemnat la energie electrică (+61,57%), transport aerian (+7,58%), alte servicii (2,65%), transport interurban (+2,18%), apă, canal și salubritate (+1,78%).

Majorarea semnificativă prețului energiei electrice a fost principalul factor care a influențat avansul inflaționist, atât la nivel lunar, cât și anual.