Inflația ar trebui să scadă la aproximativ 3,5% până la finalul anului viitor, în contextul în care nivelul actual al acesteia este de 9,9%, dar doar cu condiția implementării complete a pachetului fiscal, inclusiv înghețarea salariilor în sectorul public, a declarat, miercuri, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea.

„Trebuie să spun că nivelul actual al inflaţiei de 9,9%, care este foarte ridicat, se datorează în mare măsură liberalizării preţurilor la energia electrică, care a contribuit cu 2,2 puncte procentuale la creşterea inflaţiei, majorării TVA, care a contribuit cu 1,6 la creşterea inflaţiei, şi majorării accizelor, care a contribuit cu 0,4% la inflaţie. Astfel, toate aceste trei măsuri, care au fost inevitabile pentru Guvern cu scopul reducerii deficitului, au contribuit la o creştere a inflaţiei de 4,2.

Trebuie să avem răbdare ca naţiune şi să aşteptăm următoarele 12 luni până când acest efect se va disipa, deoarece în august, anul viitor, efectul acestor trei măsuri va dispărea, iar inflaţia va scădea net la aproximativ 4%. Oamenii trebuie să fie răbdători, să înţeleagă că va deveni mai suportabil. Va urma un alt şoc în aprilie 2026, când va avea loc liberalizarea preţurilor la gaze, iar impactul va fi probabil de aproximativ 0,6 asupra creşterii inflaţiei.

Dar, per ansamblu, până în decembrie anul viitor, inflaţia ar trebui să scadă la aproximativ 3,5%, cu condiţia implementării complete a pachetului fiscal, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public. Şi pentru că creşterea economică este atât de aproape de zero, nimeni nu vrea să fie învinovăţit pentru împingerea economiei în recesiune”, a spus Lazea.

„Trăim în vremuri nefericite, cu tarife în creştere şi cu o deglobalizare care prinde contur”

Pe de altă parte, oficialul BNR a arătat că tarifele impuse de SUA vor determina, anual, o scădere a PIB de aproximativ 0,2 - 0,3%, nu foarte semnificativ în opinia sa.

„Trăim în vremuri nefericite, cu tarife în creştere şi cu o deglobalizare care prinde contur. Dar, la fel ca toate celelalte ţări din UE, România se confruntă cu tarife americane de 15% pentru toate produsele, cu excepţia oţelului şi aluminiului, pentru care tarifele sunt de 50%.

În cazul nostru, acest lucru va duce la o scădere a PIB-ului anual de aproximativ 0,2 - 0,3% pe an, ceea ce nu este foarte semnificativ, în timp ce impactul tarifelor asupra inflaţiei ar putea fi neglijabil, deoarece importurile din Statele Unite nu vor fi supuse unor tarife mai mari. În acest sens, aş dori să laud abordarea doamnei Ursula von der Leyen şi a Comisiei Europene, care au fost foarte criticate.

Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi început un război tarifar cu administraţia americană. În contextul actual, cred că o cooperare sporită a României cu statele UE este singurul răspuns posibil împotriva opoziţiei naţionaliştilor şi populiştilor. În ceea ce priveşte domeniul apărării, România îşi revitalizează industria de apărare prin cooperarea cu diferiţi actori importanţi.

De exemplu, cu firma turcească Otokar pentru vehicule blindate, cu firma italiană Leonardo pentru transportoare aeriene Spartan, cu firma germană Rheinmetall pentru praf de puşcă, precum şi pentru drone şi aşa mai departe. Cred că această revitalizare a industriei militare va impulsiona multe alte industrii, atât în amonte, cât şi în aval”, a subliniat Valentin Lazea.

Citește și: Inflaţia din România era de trei ori mai mare față de media din Uniunea Europeană, în august