Moneda unică europeană a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni față de dolar, luni, în condițiile în care îngrijorările legate de capacitatea Franței de a-și reduce deficitul bugetar și vânzările masive de obligațiuni de săptămâna trecută au amplificat temerile privind o posibilă criză a datoriilor suverane în zona euro.

În același timp, datele economice din SUA au indicat presiuni inflaționiste.

Obligațiunile guvernamentale franceze au fost supuse presiunilor, pe fondul așteptărilor privind majorarea dobânzilor de politică monetară și al incertitudinii politice crescânde înaintea alegerilor din Franța din 2027. Aceste evoluții au pus sub semnul întrebării capacitatea celei de-a doua economii a zonei euro de a-și stabiliza finanțele publice.

Randamentele obligațiunilor din zona euro au evoluat din nou divergent, deși mișcările au fost, în general, mai puțin pronunțate decât la sfârșitul săptămânii trecute. Investitorii au preferat active considerate refugii, precum titlurile de stat germane, în detrimentul celor emise de țări mai îndatorate, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind inflația și situația bugetară.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele ale titlurilor germane, cunoscute drept Bunduri, un indicator al compensației suplimentare cerute de investitori pentru a deține datorie franceză, s-a apropiat vineri de 160 de puncte de bază. A fost cea mai mare diferență de la criza datoriilor suverane din zona euro din 2011

„Mi se pare că piața respinge acest buget pentru 2027. Se apropie alegerile… Cine va vota pentru austeritate bugetară înaintea alegerilor?”, a declarat Erik Bregar, director pentru gestionarea riscurilor valutare și ale metalelor prețioase la Silver Gold Bull, în Toronto.

„Evoluțiile din Franța reprezintă probabil cel mai important subiect al săptămânii pe piața valutară. Vineri, diferența dintre randamentele franceze și cele germane era de 160 de puncte de bază; acum este de 135. Asta explică probabil revenirea euro în cursul dimineții, după minimele atinse”, a adăugat el.

Euro era în scădere cu 0,37%, la 1,1211 dolari, după ce pierduse până la 0,8%, coborând la 1,116 dolari, cel mai redus nivel din mai 2025.

Moneda unică încheiase patru săptămâni consecutive de scădere față de dolar, perioadă în care pierduse 3,1%. Este cea mai lungă serie de scăderi săptămânale din mai 2025.

Dolarul crește pe fondul îngrijorărilor privind inflația

Deși așteptările pieței privind o majorare a dobânzii la ședința Rezervei Federale de la sfârșitul lunii s-au redus considerabil, temerile privind datoriile din zona euro și datele americane care continuă să indice o inflație persistentă au susținut dolarul.

Institutul pentru Managementul Aprovizionării (ISM) a anunțat luni că indicele managerilor de achiziții pentru sectorul non-manufacturier a scăzut luna trecută la 54,9, de la 55,4 în august. Valoarea a fost ușor sub estimarea de 55,2 a economiștilor intervievați de Reuters, dar peste pragul de 50, care indică expansiunea activității.

În plus, indicatorul sondajului privind prețurile plătite de companii pentru bunuri și servicii utilizate în activitate a urcat la 74,0, de la 72,6 în august.

Probabilitatea unei majorări de cel puțin 25 de puncte de bază a dobânzii Fed la ședința din octombrie era de 23,8%, potrivit CME FedWatch, față de 70,9% cu o săptămână înainte. Așteptările privind o majorare în decembrie rămân însă ridicate, piețele indicând o probabilitate de 86,8%.

Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane în raport cu un coș de valute, a crescut cu 0,26%, la 102,16, după ce atinsese 102,53. Acesta a fost cel mai ridicat nivel din 10 aprilie 2025, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump anunțase pachetul de taxe vamale pe care l-a numit „Ziua Eliberării” și care a declanșat vânzări masive de active americane.

Japonia promite să controleze emisiunile de obligațiuni

Față de yen, dolarul s-a apreciat cu 0,09%, la 157,97 yeni. Avertismentele verbale recente ale guvernului și autorităților împotriva deprecierii yenului, precum și statutul său de monedă de refugiu, au avut un efect limitat asupra slăbiciunii recente a monedei japoneze.

Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a promis să „controleze” emisiunile de obligațiuni și să intervină rapid în fața turbulențelor de pe piețe. Ea încearcă astfel să îi liniștească pe investitorii îngrijorați de deteriorarea finanțelor publice japoneze, ale căror reacții au împins în sus randamentele obligațiunilor.

Un sondaj în rândul companiilor a arătat că sectorul serviciilor din Japonia s-a extins într-un ritm mai lent în septembrie. Activitatea economică și comenzile noi au crescut mai încet, iar perturbările provocate de cutremur au afectat cererea.

Citește și: Euro coboară ușor spre 5,33 lei