Execuţia bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic faţă de cele 86,36 miliarde de lei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Reducerea nominală este de aproximativ 31%, anunţă Ministerul Finanţelor.

Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătăţire de 1,62 puncte procentuale. Evoluţia confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară: veniturile au crescut cu 11,4%, într-un ritm semnificativ superior celui al cheltuielilor, care au avansat cu doar 4,2%.

Creştere susţinută a veniturilor, TVA-ul motorul principal

Veniturile totale au ajuns la 468,10 miliarde de lei, cu aproape 48 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 21,9% la 22,8%.

Veniturile fiscale s-au situat la 242,69 miliarde de lei (+14,3%). Cel mai important aport a venit din TVA: 103,35 miliarde de lei, în creştere cu 20,80 miliarde de lei (+25,2%). Impozitul pe salarii şi venit a generat 42,86 miliarde de lei (+8,1%), iar cel pe profit 29,55 miliarde de lei (+9,1%). Contribuţiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei (+7,1%), iar impozitele şi taxele pe proprietate au crescut cu peste 30%, până la circa 11,02 miliarde de lei.

Sumele primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori (plăţi efectuate şi prefinanţări) au ajuns la 43,38 miliarde de lei, în creştere cu 37,7%.

Creştere moderată a cheltuielilor, investiţiile europene compensează

Cheltuielile totale s-au situat la 527,53 miliarde de lei (+4,2%). Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 26,4% la 25,7%.

Cheltuielile de personal au coborât la 109,04 miliarde de lei (minus 4,26 miliarde de lei), pe fondul reducerii unor sporuri şi al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Bunurile şi serviciile au crescut cu 7,1%, la 67,83 miliarde de lei. Dobânzile au urcat puternic, la 42,05 miliarde de lei (+26,7%), reprezentând o presiune importantă asupra bugetului. Asistenţa socială a scăzut marginal (-0,3%), la 166,87 miliarde de lei.

Investiţiile au înregistrat o creştere notabilă: de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei (+25,1 miliarde de lei). Din această sumă, 69,2% reprezintă plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027. Plăţile pentru proiectele din perioada 2021-2027 şi PNRR (granturi şi împrumuturi) au crescut cu 27 miliarde de lei (+67,3%), compensând scăderea investiţiilor din fonduri naţionale.

Mesajul șefului Finanţelor

Ministrul Finanțelor consideră că execuţia la opt luni confirmă efectele măsurilor adoptate:

„Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanţarea din fonduri europene şi PNRR continuă să susţină economia şi proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. [...] Disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă şi menţinerea investiţiilor esenţiale sunt condiţii obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale”, a transmis Alexandru Nazare.

Datele arată o ajustare fiscală reală, bazată pe creşterea veniturilor şi pe controlul cheltuielilor, pe fondul menţinerii finanţării europene. Presiunea dobânzilor şi spaţiul fiscal limitat rămân însă riscuri importante pentru perioada următoare.

Citește și: Cheltuielile gospodăriilor au crescut mai rapid decât veniturile în primul trimestru (INS)