România ar fi trebuit să aibă deja în funcțiune noile termocentrale pe gaz, în condițiile în care producția de energie pe bază de cărbune este în scădere, iar sistemul energetic se confruntă cu o producție hidro redusă și cu indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă, declară experta în energie Eugenia Gușilov.

Într-un interviu acordat Radio România Actualități, specialista a avertizat că prețurile ridicate ale energiei electrice și importurile necesare pentru acoperirea consumului, în special în orele de vârf, se vor reflecta în facturile populației.

„Este inevitabil ca aceste prețuri, care sunt foarte mari, și importurile care se fac la prețuri ridicate pentru a acoperi consumul în orele de vârf [...] să își facă drumul în facturile oamenilor”, a spus Eugenia Gușilov.

Situația este complicată de producția redusă a hidrocentralelor și de oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Cele două reactoare asigură, în condiții normale, aproximativ 1.400 MW, reprezentând circa 20% din producția națională de electricitate, potrivit expertului.

Eugenia Gușilov a subliniat și importanța capacităților de interconectare cu statele vecine, care permit României să importe energie în perioadele în care producția internă nu poate acoperi necesarul. Recent, importurile de electricitate au depășit producția națională, apropiindu-se de limita maximă a interconexiunilor.

În opinia sa, reducerea producției pe cărbune trebuia însoțită de punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție pe gaze.

„Noi, îndepărtându-ne de cărbune, trebuia deja să avem operaționale și puse în funcțiune termocentralele pe gaz”, a spus Eugenia Gușilov, care a amintit că România a beneficiat de aproape un miliard de euro prin Fondul pentru Modernizare pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia. Planul prevedea construirea a aproximativ 1.300 MW de capacități noi pe gaz și a opt parcuri fotovoltaice, însă proiectele nu au fost finalizate.

În același timp, experta consideră importantă investiția privată de la Mintia, unde noua centrală pe gaz ar urma să aibă o capacitate totală de aproximativ 1.700 MW. Punerea în rețea chiar și a unei părți din capacitatea deja construită ar putea contribui la echilibrarea sistemului energetic.

În ceea ce privește stocarea energiei, Eugenia Gușilov a afirmat că ANRE a început să autorizeze mai rapid proiectele, inclusiv pe cele privind bateriile de stocare. Aceste capacități nu vor putea însă compensa integral problemele din această iarnă.

Specialista consideră că situația s-ar putea îmbunătăți începând de anul viitor, odată cu intrarea în producție a gazelor din Marea Neagră și cu punerea în funcțiune a noilor capacități de stocare.

Referindu-se la evoluția prețurilor, Eugenia Gușilov a apreciat că scumpirile din sectorul energiei sunt legate și de întârzierile acumulate în dezvoltarea capacităților de producție și de problemele de administrare din companiile de stat.