Alimentele se vor scumpi din nou, a declarat miercuri economistul-şef al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Maximo Torero, care a explicat care sunt cauzele.

Potrivit acestuia, războaiele din Iran şi Ucraina, alături de fenomenul El Nino, creează furtuna perfectă de costuri mai ridicate şi randamente mai scăzute ale culturilor.

Creşterea preţurilor alimentelor a avut o contribuţie însemnată la inflaţia globală în 2022, dar a avut un efect relativ benign până acum în acest an şi chiar s-a temperat în unele locuri, unde a urcat în urma majorării costurilor cu energia.

„Prețurile alimentelor vor crește anul viitor și mai mult”

Acest calm va fi probabil temporar, deoarece creşterea cotaţiilor la ţiţei, pierderea îngrăşămintelor din regiunea Golfului, deficitul de motorină în unele locuri, şi fenomenele meteo extreme afectează costurile şi se vor resimţi în preţurile de consum, chiar cu întârziere.

„Mă aştept să înceapă să crească preţurile materiilor prime, iar preţurile alimentelor vor începe să urce până la finalul anului şi, cu siguranţă, anul viitor vor creşte şi mai mult. Transmiterea de la materiile prime la preţul final al alimentelor este de aproximativ şase luni”, a declarat Maximo Torero într-un interviu acordat Reuters.

Deşi în ultimele luni au crescut unele preţuri ale materiilor prime, cum ar fi la grâu, porumb şi orez, cele mai multe încă reflectă recoltele relativ bune, mai degrabă decât posibilele dificultăţi în următorul an.

„Strâmtoarea Ormuz este o problemă care afectează materiile prime agricole, sistemele agricole, în urma creşterii cotaţiilor la ţiţei şi gaze naturale”, a adăugat economistul-şef al FAO.

De asemenea, pagubele provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii Rusiei de petrol şi gaze afectează exporturile de motorină şi gaze naturale, ambele extrem de importante în cazul alimentelor.

Majorarea preţurilor alimentelor se resimte la nivel global, chiar şi statele bogate fiind afectate, potrivit Agerpres.

„Auzim asta în Europa, SUA, Brazilia şi Asia. Randamentele scăzut pun presiune pe deciziile privind plantările”, a explicat Torero.

Deja s-au redus suprafeţele cultivate cu grâu şi porumb în primele trei luni de la izbucnirea războiului din Iran, iar unii fermieri din SUA s-au orientat spre soia boabe, unde sunt necesare mai puţine îngrăşăminte.

Australia, unul dintre marii exportatori globali de cereale, a informat recent că se aşteaptă la scăderea producţiei cu 21%, în urma majorării costurilor cu îngrăşămintele şi combustibilii.

Citește și: FBAR: România este peste media UE în privinţa persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială