Considerat de mult timp una dintre cele mai sigure monede din lume, francul elvețian a început anul în forţă, atingând un maxim al ultimilor 11 ani faţă de dolar.

Evoluţia este alimentată de creşterea aversiunii faţă de risc la nivel global, însă pentru autorităţile de la Berna această apreciere rapidă ridică probleme serioase de politică monetară şi competitivitate economică.

În primele săptămâni ale anului, francul s-a apreciat cu aproximativ 3,5% faţă de dolar, după un avans de 12,7% în 2025. Tensiunile geopolitice, incertitudinile privind politica economică a Statelor Unite, semnele de instabilitate în Orientul Mijlociu şi America Latină, precum şi temerile legate de independenţa Rezervei Federale au determinat investitorii să se refugieze din nou în moneda elveţiană.

Presiune asupra economiei elveţiene

Pentru Elveţia, aprecierea francului este o sabie cu două tăişuri. Deşi întăreşte puterea de cumpărare şi reduce inflaţia importată, un curs prea puternic afectează exporturile şi profitabilitatea companiilor.

„Orice escaladare geopolitică înseamnă mai multă incertitudine. Nu este bine pentru franc şi nici pentru Elveţia, pentru că francul este o monedă-refugiu. Când există incertitudine, francul se apreciază, iar politica monetară devine mai complicată”, a declarat Martin Schlegel, preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB), la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Inflaţia din Elveţia este în prezent de doar 0,1%, una dintre cele mai scăzute din lume, iar dobânda-cheie se află la 0%. În acest context, aprecierea monedei accentuează riscul de dezinflaţie şi pune presiune pe sectoarele orientate spre export, precum industria farmaceutică, manufactura de precizie şi serviciile cu valoare adăugată ridicată.

„Francul puternic reduce inflaţia importată, dar comprimă marjele exportatorilor şi afectează salariile şi investiţiile, într-un moment în care inflaţia este deja extrem de scăzută”, explică Giuliano Bianchi, analist la Quantitas Institute şi EHL Business School.

Spectrul dobânzilor negative revine

Banca Naţională a Elveţiei nu exclude revenirea la dobânzi negative, abandonate abia în 2022, după aproape şapte ani de politică monetară ultra-relaxată.

„Dacă va fi necesar, vom merge din nou în teritoriu negativ”, a declarat Schlegel, subliniind că banca centrală este pregătită să intervină pentru a-şi îndeplini mandatul de stabilitate a preţurilor.

Totuşi, intervenţiile directe pe piaţa valutară sunt complicate de contextul geopolitic. Deşi SUA au redus recent tarifele vamale aplicate Elveţiei de la 39% la 15%, ţara rămâne pe lista de monitorizare a Washingtonului privind posibilele manipulări valutare.

Francul rămâne o monedă de refugiu

Susţinut de preţul ridicat al aurului, de stabilitatea politică şi de surplusul structural de cont curent, francul elveţian continuă să atragă capital în perioade de incertitudine.

„Pe termen lung, francul elveţian este cea mai puternică monedă din lume şi probabil va rămâne extrem de rezilient”, afirmă Lloyd Harris, analist la Premier Miton Investors.

Chiar şi eventuale reduceri de dobândă ar putea avea un efect limitat, întrucât fluxurile masive de capital către active sigure tind să contracareze orice încercare de slăbire a monedei.

În acest context, autorităţile de la Berna se află într-o poziţie delicată: un franc prea puternic protejează economia de inflaţie, dar riscă să frâneze creşterea şi să afecteze competitivitatea externă. Iar în actualul climat geopolitic, presiunile asupra monedei elveţiene par departe de a se diminua.