Guvernul răspunde într-un comunicat întrebărilor legate de majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule – măsuri care au intrat recent în vigoare și care au generat reacții publice.

Executivul de coaliție susține că modificarea era inevitabilă, fiind determinată atât de realități economice interne, cât și de angajamente asumate la nivel european.

De ce a fost necesară majorarea

Potrivit Palatului Victoria, România se afla printre statele europene cu cea mai redusă pondere a veniturilor din impozitarea proprietății, doar 0,55% din PIB, comparativ cu media UE de 1,85%.

În plus, sistemul existent genera discrepanțe majore între localități, impozitele pentru persoanele fizice nefiind corelate cu valoarea reală a proprietăților.

Un alt element problematic era gradul scăzut de colectare. Peste o treime din impozitele datorate nu erau încasate, iar valorile de impozitare nu erau actualizate cu rata inflației. Aceste deficiențe au dus la pierderi importante pentru bugetele locale, la inechități între contribuabili și la creșterea dependenței administrațiilor locale de transferuri de la bugetul de stat, într-un context de deficit bugetar accentuat.

Angajamente europene și presiunea PNRR

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar. Deși discutată de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe guverne, ceea ce a pus în pericol accesarea fondurilor europene, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din PNRR, estimate la 300–500 milioane de euro.

Adoptarea actului normativ în decembrie 2025, într-un calendar comprimat, a fost influențată și de decizii ale Curții Constituționale, de contestații ale opoziției și de proceduri legale care au întârziat implementarea.

Acest context a generat dificultăți la nivel local, inclusiv erori de calcul, probleme informatice și aplicări neuniforme între unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri).

Guvernul afirmă că aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere.

Impactul bugetar estimat

Executivul estimează că noile cuantumuri ale impozitelor pe proprietate vor genera venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, o creștere de peste 30% față de 2025.

Defalcat:

• clădiri: +1,42 miliarde lei
• terenuri: +1,09 miliarde lei
• autovehicule: +1,18 miliarde lei.

Guvernul subliniază că aceste venituri rămân integral la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri crescute către autoritățile locale.

Ce se schimbă la impozitarea clădirilor și terenurilor

Principala modificare vizează actualizarea bazei de impozitare, prin eliminarea valorilor istorice depășite.

Ca etapă tranzitorie, baza impozabilă a fost recalibrată la un cost mediu național de construire de 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), ceea ce reprezintă o creștere de circa 70%. Această valoare este considerată o referință tehnică prudentă, până la introducerea impozitării la valoarea de piață, estimată pentru 1 ianuarie 2027.

De asemenea, au fost eliminate mai multe scutiri și reduceri considerate nejustificate, inclusiv cele acordate în funcție de vechimea clădirii sau de tipul construcției. Facilitățile rămân posibile doar la nivel local, în cazuri țintite, și în limita a 5% din veniturile colectate în anul anterior.

Autoritățile locale își păstrează competența de a stabili cotele concrete de impozitare, de a decide eventuale reduceri și de a adapta nivelul taxelor la specificul local, însă cu obligația de a atinge impactul bugetar estimat.

Guvernul estimează o majorare medie a impozitelor pe proprietate de 70–80%, dar admite că, în anumite situații, creșterea poate fi mai mare, ca urmare a efectului cumulativ dintre actualizarea bazei, eliminarea reducerilor și majorarea cotei de impozitare de către UAT-uri.

Impozitarea autovehiculelor

În cazul autovehiculelor, arhitectura sistemului a fost menținută, bazată pe capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³. Reforma a vizat însă valorile aplicate fiecărei fracțiuni, care au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro.

Astfel, vehiculele cu norme de poluare mai vechi sunt impozitate mai sever, iar cele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de creșteri mai temperate. Guvernul susține că această abordare respectă criterii obiective europene și transmite un semnal fiscal orientat spre internalizarea costului de mediu, fără introducerea unei taxe noi.

În cazul autoturismelor hibride, Comisia Europeană a cerut ca diferențierea să nu se bazeze exclusiv pe categoria „hibrid”, ci pe nivelul real al emisiilor de CO₂, pragul acceptat fiind sub 50 g/km, pentru validarea jalonului PNRR M59.

O reformă cu impact structural

Guvernul concluzionează că reforma impozitării proprietății are un caracter structural și tranzitoriu, fiind necesară pentru corectarea dezechilibrelor din sistem, creșterea veniturilor locale și respectarea angajamentelor europene.

Totodată, Executivul recunoaște dificultățile de implementare și susține că lucrează la uniformizarea aplicării și la corectarea problemelor apărute în primele luni de aplicare a noilor reguli.