Ilie Bolojan: Neadoptarea Legii salarizării nu ar însemna economii pentru anul 2027
„Niciun Guvern care va veni nu va putea să nu facă o indexare de salarii”, a explicat premierul interimar.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 21 August 2026, 16:01 • Actualizat: 21 August 2026, 16:01
Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a respins ipoteza potrivit căreia, dacă nu se adoptă Legea salarizării, se fac economii pentru anul 2027, subliniind că această lege va corecta o serie de inechităţi.
„Nu, din păcate nu se vor face economii, pentru că niciun Guvern care va veni nu va putea să nu facă o indexare de salarii. Gândiţi-vă că de doi ani salariile în sectorul public sunt plafonate. Inflaţia a afectat puterea de cumpărare. Deci, vom ajunge tot acolo, dar vom pierde nişte bani.
În schimb, apropo de echitate, cei care au astăzi salarii foarte mari vor avea şi mai mai mari. Cei care au mai mici vor avea ceva mai mari, dar inechităţile vor fi şi mai mari şi nu se rezolvă această situaţie”, a spus Ilie Bolojan, într-o declaraţie acordată presei, potrivit Agerpres.
Niciun venit nu va scădea în urma aplicării legii
Liderul PNL a subliniat că, în urma aplicării legii, nu va scădea niciun venit, însă nu vor mai creşte salariile din sectorul public care au ajuns „la un nivel mult mai mare” decât cel normal. Astfel, cei care vor avea salariile plafonate sunt cei care în ultimii ani au beneficiat de venituri „mult mai mari” decât alte categorii de personal bugetar.
„În ceea ce priveşte partea de educaţie, în 2023, pe fondul anului electoral, al grevei din educaţie, s-au creat prevederi legale care, în termeni reali, nu pot fi onorate. Dacă anvelopa de creştere a tuturor salariilor este între 8 şi 12 miliarde, cu necesitatea să se găsească măsuri de reducere de cheltuieli, dacă doar în educaţie s-ar fi aplicat prevederile legii din 2023, era undeva în jur de 8 miliarde.
Deci nu ai cum să acoperi în termeni reali aceste drepturi şi atunci e mult mai corect să le spui oamenilor din sistemul de învăţământ, din cel de sănătate, din sectorul public în general:
'Asta este posibilitatea acestei ţări. Vedem ce este de făcut, ce putem să calculăm, ce se poate face'. Dar a crea aşteptări care nu pot fi onorate este o lipsă de respect faţă de oamenii respectivi şi o lipsă de responsabilitate faţă de această ţară”, a adăugat el.
Premierul interimar a subliniat că, dacă nu va fi adoptată Legea salarizării, în 2027 - 2028, pe fondul mizelor electorale, al „pulverizării” din Parlament şi al unor abordări publice „iresponsabile”, există riscul unei noi „ieşiri în decor”.
Legea vizează o creştere a fondului de salarii la un nivel care poate fi suportat de economie, a mai spus el.
„În condiţiile în care creezi aşteptări care nu pot fi onorate, rişti să generezi nemulţumiri. Gândiţi-vă ce ar fi însemnat ca retorica din aceste luni să fie mai aşezată în partea publică, să nu creăm aşteptări, nici celor care lucrează în sectorul public, nici sindicatelor, care nu pot fi onorate.
Sigur, toată lumea vrea să dea salarii cât mai mari, şi angajatorii privaţi vor să dea salarii cât mai mari. Dar asta ţine de posibilităţile (...) ţării. Aceasta este realitatea”, a spus el.
Ilie Bolojan: În aceste două luni au fost multe consultări pe Legea salarizării
Premierul interimar a mai declarat vineri că în ultimele două luni au avut loc numeroase runde de consultări cu privire la proiectul Legii salarizării, inclusiv două discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene.
„În aceste două luni de zile au fost multe consultări pe acest proiect de lege, pentru că domnul Pîslaru a trebuit să-l preia şi să ajungă la o formă care, pe de o parte, să respecte aceste constrângeri şi să aibă un aviz de jalon îndeplinit din partea Comisiei Europene, pe de altă parte, să aibă un suport politic, pentru că altfel nu poţi discuta de un proiect care să treacă.
După nenumăratele întâlniri pe care le-a avut cu sindicatele, a fost acest grup de lucru care a fost organizat sub auspiciile Preşedinţiei, care a fost condus de domnul consilier prezidenţial Burnete, la care au participat toţi reprezentanţii partidelor. Şi toate formulele, toate discuţiile s-au luat de comun acord, în aşa fel încât toate partidele să ştie despre ce este vorba şi s-au parcurs aceste etape”, a declarat Ilie Bolojan la finalul unei şedinţe a conducerii PNL.
„Ce este foarte important? Este că au fost două runde de consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene, în aşa fel încât estimările iniţiale, care erau mai mari faţă de cele care sunt astăzi, în aşa fel încât să se încerce, cu acomodare, cu presiunile din spaţiul public, sindicate, partide politice - ştiţi retorica din aceste zile - au făcut ca toată lumea să conştientizeze că există nişte limite pe care le putem atinge.
Şi, din punctul ăsta de vedere, răspunsurile Comisiei au fost fără echivoc, dar nu înseamnă că Comisia trebuie să ne răspundă nouă, ci noi trebuie să fim nişte oameni responsabili şi să ştim că, dacă sărim peste cal, nu doar că lucrurile vor ieşi prost pentru sectorul public, dar vor ieşi prost pentru România, pentru că asta înseamnă riscuri majore legate de rating, de încredere, ceea ce afectează nu doar salariaţii din sectorul public, ci şi pe cei din sectorul privat”, a mai spus Ilie Bolojan.
Potrivit premierului interimar, „spaţiile de creşteri sunt foarte reduse”, pentru că există condiţionări legate de posibilităţile economice. El a susţinut că aceste posibilităţi ar fi mai mari dacă ar fi redus numărul angajaţilor din sectorul public.
„Din punctul meu de vedere, spaţiile de creşteri sunt foarte reduse, pentru că există aceste condiţionări care sunt date de posibilităţile economiei noastre. Pur şi simplu, aici trebuie să discutăm din nou foarte deschis. Dacă s-ar reduce baza, deci numărul de angajaţi în sectorul public, atunci spaţiile de creşteri ar fi mult mai mari.
Dar asta este o măsură care trebuie făcută serios, pentru care n-am avut întotdeauna sprijin. Şi vă aduceţi aminte că atunci când propuneam în anumite instituţii reduceri de personal, se clama tot timpul că este o austeritate sălbatică şi alte elemente de genul acesta, în timp ce, foarte corect, dacă se constată că într-o instituţie publică numărul de angajaţi este mai mare decât cel necesar, în loc să-i plăteşti pe trei oameni prost sau la un nivel mediu, mai bine rămân doi, îi plăteşti bine, sunt şi ei mulţumiţi şi cel de-al treilea se duce în sectorul privat şi aduce un aport real la societate.
Şi în felul acesta anvelopa de creştere este mult mai mare, pentru că scade baza, dar mai mult decât atât nu putem să creştem”, a mai transmis Ilie Bolojan.
Citește și: Ilie Bolojan: Grupurile parlamentare ale PNL au fost mandatate să susțină proiectul Legii salarizării













