Economia țării a înregistrat, anul trecut, o creștere cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu 2024, dar în ultimul trimestru al 2025 Produsul Intern Brut (PIB) a avut o scădere cu 1,9% în comparație cu trimestrul anterior, arată datele provizorii publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 492,444 miliarde de lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 1,9% faţă de trimestrul III 2025 şi în scădere cu 1,5% faţă de trimestrul IV 2024.

Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 568,578 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,2% faţă de trimestrul IV 2024.

Potrivit datelor INS, Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2025 a fost de 1.910 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,7% faţă de anul 2024.

La creşterea PIB, în anul 2025 faţă de anul 2024, au avut contribuţii pozitive următoarele ramuri: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; agricultura (+0,2%), cu o pondere de 3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 6,6%, potrivit Agerpres.

Contribuţii negative la modificarea PIB au avut activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,0%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,3%.

La modificarea PIB nu au contribuit industria, intermedierile financiare şi asigurările, tranzacţiile imobiliare, administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială precum şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,1%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 1%.

Administrațiile pblice, impact negativ asupra creșterii PIB

Din punctul de vedere al utilizării PIB, în anul 2025 faţă de anul 2024, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,6% contribuind cu +0,4% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum a crescut cu 4,1% contribuind cu +1,0% la creşterea PIB.

Un impact negativ asupra creşterii PIB a fost înregistrat de consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum a scăzut cu 3,2% contribuind cu -0,3% la modificarea PIB; exportul net (-0,6%), consecinţă a creşterii mai pronunţate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+4,8%) corelată cu dinamica mai redusă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+3,9%).

Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice nu a înregistrat o contribuţie la creşterea PIB.

INS precizează că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2025, fără a prezenta diferenţe semnificative în termeni reali, faţă de varianta publicată în data de 13 februarie 2026.

Potrivit datelor semnal publicate de INS în 13 februarie, economia României înregistra o creştere u 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere. În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, faţă de trimestrul precedent.

Citește și: Ministrul Finanțelor: România intră în 2026 cu un deficit de 7,65% din PIB, iar ţinta este coborârea spre 6%