Cel mai mare acord comercial din istoria Uniunii Europene a primit undă verde vineri, după 25 de ani de negocieri.

A fost nevoie de eforturi uriașe, tensiuni și discuții extrem de dificile, dar statele comunitare au susținut în cele din urmă acordul cu blocul Mercosur, deschizând calea pentru crearea unei zone de liber schimb care va acoperi peste 700 de milioane de oameni din Europa și America Latină.

Acordul, care mai trebuie aprobat de Parlamentul European, va elimina peste 90% din tarifele aplicate exporturilor UE.

Consumatorii europeni vor putea cumpăra carne de vită hrănită cu iarbă din pampasul argentinian, iar șoferii brazilieni vor vedea scăderea taxelor de import pentru automobilele germane, comentează Politico.

Impactul economic estimat al acordului pălește însă în comparație cu bătăliile politice pe care le-a generat: Comisia Europeană estimează că acesta va adăuga 77,6 miliarde de euro (aproximativ 0,05%) la economia UE până în 2040.

Ca în orice acord major, există câștigători și perdanți.

Politico îi trece în revistă.

Câștigători

Giorgia Meloni

Prim-ministrul Italiei a bifat o nouă victorie. Giorgia Meloni a intuit direcția vântului politic și a obținut, pe ultima sută de metri, concesii importante pentru fermierii italieni, după ce amenințase că va susține opoziția Franței față de acord.

În schimbul sprijinului său, Roma a obținut garanții pentru piața agricolă și promisiuni de noi fonduri europene pentru agricultură, câștiguri pe care guvernul le poate prezenta alegătorilor din Italia. Meloni apare, încă o dată, drept un jucător pragmatic, care a ales tabăra câștigătoare. Un nou succes trecut în contul italienilor.

Industria auto germană

„Das Auto” nu a avut prea multe motive de bucurie în ultima perioadă, însă Mercosur aduce, în sfârșit, o veste bună.

Sectorul auto german va avea acces mai facil la consumatorii din America Latină. Tarifele mai mici înseamnă, teoretic, vânzări mai mari și profituri sporite pentru companii precum Volkswagen și BMW.

Există totuși câteva nuanțe. Tarifele actuale, de 35%, nu vor fi eliminate dintr-odată. La cererea Braziliei, care are propria industrie auto, liberalizarea va fi etapizată. Vehiculele electrice vor beneficia de tratament preferențial, un domeniu în care Europa a rămas în urmă.

Ursula von der Leyen

Pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Mercosur este o victorie cu gust dulce-amar. După ce a bătut palma cu liderii Mercosur în urmă cu mai bine de un an, echipa sa a făcut concesii majore pentru a convinge scepticii și a construi majoritatea calificată care s-a conturat vineri.

Este de așteptat un tur al victoriei săptămâna viitoare, când șefa Comisiei va merge în Paraguay pentru a semna acordul. Pe plan internațional, succesul consolidează poziția Bruxelles-ului într-un moment în care UE pare adesea depășită de SUA și China. Un acord comercial de asemenea amploare demonstrează că ordinea internațională bazată pe reguli, atât de dragă UE, este încă vie.

Prețul a fost însă mare. Von der Leyen a fost nevoită să promită 45 de miliarde de euro subvenții pentru fermieri, revenind asupra planurilor de a limita sprijinul agricol și de a direcționa mai multe fonduri către inovare și creștere economică.

Fermierii europeni

Judecând după titlurile din presă, ai putea crede că Mercosur este un dezastru total pentru agricultură. Tone de produse sud-americane ieftine ar urma să scoată de pe piață fermierii europeni? Realitatea este mai nuanțată.

Acordul prevede cote stricte pentru produse precum carnea de vită sau cea de pasăre. Practic, fermierii latino-americani vor putea exporta echivalentul a doar câteva bucăți de carne de pui pe cap de locuitor european, pe an. În același timp, acordul recunoaște protecții speciale pentru produsele europene cu indicație geografică, precum parmezanul italian sau vinurile franceze, care ar putea beneficia de accesul extins la piață.

Adăugând și cele 45 de miliarde de euro în subvenții, este greu de susținut că acordul este chiar o catastrofă pentru agricultori, în pofida protestelor cu tractoare și a tensiunilor din Bruxelles.

Perdanți

Emmanuel Macron

Niciun lider european de rang înalt nu s-a opus mai constant acordului decât președintele Franței, Emmanuel Macron, aflat sub o presiune politică internă uriașă. Franța s-a alăturat Poloniei, Austriei, Irlandei și Ungariei în votul împotriva Mercosur, fără succes.

Deși, în esență, Macron este un susținător al comerțului liber, el știe că, pe plan intern, acordul este perceput ca o lovitură dată fermierilor francezi. După o serie de eșecuri politice, blocarea acordului ar fi fost o dovadă că președintele Franței mai are influență la nivel european.

Tentativa de ultim moment, inclusiv apropierea de Meloni, a eșuat. După această înfrângere, criticile din presa franceză sunt așteptate să se intensifice.

Donald Trump

Acordul Mercosur, încheiat la câteva zile după operațiunea SUA de capturare a liderului venezuelean Nicolás Maduro, arată că Europa încă dispune de soft power și poate construi parteneriate constructive.

Această abordare contrastă puternic cu stilul președintelui american Donald Trump, pentru care acordurile comerciale sunt mai degrabă un joc cu sumă zero. În plus, acordul întărește poziția unor lideri pe care Trump îi consideră adversari, inclusiv pe președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, care a dat dovadă de răbdare în timpul negocierilor.

China

În ultimele decenii, China și-a extins puternic exporturile în America Latină, în special în Brazilia, profitând de lentoarea negocierilor UE–Mercosur. Acordul oferă Europei șansa de a recâștiga cote de piață în sectoare-cheie precum industria auto, mașinile și aviația.

De asemenea, UE își consolidează poziția în domeniul investițiilor directe, unde companiile europene încă depășesc rivalii chinezi. Pe plan politic, acordul apropie țările Mercosur de Europa, într-un context în care China a reușit să atragă state precum Brazilia spre structuri alternative, cum este grupul BRICS.

Pădurea amazoniană

Din păcate, pentru ecosistemul global, Mercosur înseamnă un risc major pentru Pădurea Amazoniană. Extinderea pășunilor pentru creșterea vitelor a contribuit deja la reducerea dramatică a suprafeței de pădure tropicală.

Pe scurt, mai multă carne de vită pentru Europa înseamnă mai puțini copaci pentru planetă.

Totuși, acordul include garanții obligatorii împotriva defrișărilor ilegale și un angajament ferm față de Acordul de la Paris privind clima, semnatarii fiind obligați să respecte aceste condiții.