Deficitul bugetar a ajuns la 1,03% din PIB, după primele trei luni din 2026, scăzând cu mai mult de jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, când era de 2,28% din PIB, arată datele publicate, marți, 28 aprilie, de Ministerul Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, respectiv 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Această evoluţie reprezintă o diminuare de 1,25 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB, pe fondul creşterii veniturilor şi al controlului cheltuielilor.

Rezultatele primului trimestru confirmă angajamentul de consolidare fiscală, reuşind o reducere semnificativă a deficitului, concomitent cu menţinerea unui ritm ridicat al investiţiilor publice, susţinut prioritar din fonduri europene”, arată un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Conform Ministerului Finanțelor, în primele două luni ale anului 2026, deficitul bugetar a fost de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB.

Veniturile totale au însumat 158,76 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, marcând o creştere de 12,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2025.

Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,39 puncte procentuale, susţinute mai ales de încasările din TVA, impozit pe salarii şi venit, precum şi impozite şi taxe pe proprietate, potrivit Agerpres.

Încasările nete din TVA au atins 33,63 miliarde de lei, în creştere cu 17,7%. Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,3%), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 10,71 mld lei, faţă de 8,29 mld lei în primul trimestru din 2025, asigurând lichiditate suplimentară în economie.

Potrivit Ministerului Finanțelor, impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 17,97 miliarde de lei, o creştere de 19%. Această dinamică a fost susţinută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+53%), dar şi de creşterea impozitului pe salarii (+7,6%), influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale în sectoarele construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 53,28 miliarde de lei, în creştere cu 7%, depăşind dinamica fondului de salarii din economie.

„Evoluţia reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât şi un transfer efectiv către Pilonul II de pensii, mai ridicat faţă de cel realizat în primul trimestru al anului 2025 (-5,77 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2026, respectiv -5,21 miliarde lei în primul trimestru din 2025)”, a precizat Ministerul Finanțelor.

Veniturile din accize au crescut cu 9.2%

Veniturile din accize au însumat 10,95 miliarde de lei, consemnând o creştere de 9,2% (an/an), fiind susţinute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au înregistrat o creştere semnificativă, ajungând la 13,20 miliarde lei, în creştere cu 43,5% faţă de primele trei luni ale anului trecut.

Pe de altă parte, cheltuielile totale au însumat 179,85 miliarde de lei în primele trei luni din acest an, înregistrând o scădere nominală de 2,8% faţă de perioada similară anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, înregistrând o scădere de 0,9 puncte procentuale (an/an).

Cheltuielile de personal au fost de 40,85 miliarde de lei, în scădere cu 1,28 miliarde lei faţă de primul trimestru din 2025. „Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor şi de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2%, cu 0,2 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, arată instituţia.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au totalizat 23,56 miliarde lei, în creştere cu 5,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate restante din anul 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 21,67 miliarde lei, din care 74,92% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

Totodată, valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele trei luni este cu 1,8 miliarde lei, respectiv cu 12,72%.

Suma este mai mare decât cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent, compensând investiţiile finanţate din fonduri naţionale unde se înregistrează o scădere şi pe fondul faptului că în primul trimestrul al anului 2025 au fost achitate facturile rămase neachitate în anul 2024 pe programele naţionale de investiţii.

Cheltuielile cu dobânzile, cu 0,88 miliarde lei mai mari

Potrivit Ministerului Finanțelor, cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 miliarde lei în primele trei luni din 2026, cu 0,88 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, menţinându-şi ponderea de 0,7% din PIB.

Cheltuielile cu asistenţa socială au totalizat 63,54 miliarde lei, în scădere cu 0,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,07 milioane lei, precizează MF.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu subvenţiile, în valoare de de 2,83 miliarde de lei, acestea au vizat transportul de călători, sprijinul pentru producătorii agricoli şi schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 2,76 miliarde lei, reprezentând burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 miliarde de lei, care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Bugetul pe anul 2026 este construit pornind de la o creştere a economiei de 1%. Deficitul bugetar este estimat la 135,684 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB.

Citește și: Eurostat: România a avut şi în 2025 cel mai ridicat deficit guvernamental din UE