Ministrul Finanțelor spune că proiectul de buget pe 2024 este unul "modern, structurat pe priorităţile şi nevoile actuale".

Într-un mesaj publicat online, Marcel Boloş invocă obligaţia guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod prudent, notează Radio România Actualități.

Potrivit ministrului, autorităţile se aşteaptă la creştere economică de 3,4 % ce va susţinută de investiţii şi de domeniile serviciilor şi construcţiilor.

Marcel Boloş mai anunţă că va creşte cu peste nouă procente câştigul salarial mediu net anul viitor, iar cheltuielile pentru investiţii ar urma să ajungă la 124 de miliarde de lei, echivalentul a 7% din Produsul Intern Brut, o valoare record, după cum s-a exprimat ministrul.

Șeful Finanțelor a mai explicat că, în analizele bugetului, s-au luat în calcul majorarea pensiilor de stat cu 13,8% din ianuarie şi fondurile pentru acordarea pensiilor recalculate din toamnă.

Guvernul şi-a propus să aprobe proiectul de buget pentru anul 2024 în şedinţa de joi, pentru a trimite apoi documentul în Parlament, aşteptat să ajungă la votul final până la sfârşitul săptămânii viitoare.

| Citește și: AUR şi USR critică proiectul de buget al coaliției

Proiecţia bugetară include majorările de pensii şi salarii deja anunţate de Executiv - o creştere de 5% pentru angajaţii din sistemul public, cu excepţia celor din Educaţie, pentru care este prevăzută o majorare de 20% în două etape, de asemenea un plus de 13,8% pentru pensionari şi perspectiva recalculării tuturor pensiilor conform noii legi.

Proiectul de buget este însoţit de Raportul privind situaţia macroeconomică, cu cifrele pe care se bazează alocările de la anul.

Documentul este construit pe o creştere economică de 3,4% anul viitor, un deficit de 5% din PIB şi o inflaţie medie anuală de şase procente.

Veniturile bugetului general consolidat ar urma să se ridice la peste 586 de miliarde de lei, reprezentând 33,8% din PIB, iar cheltuielile bugetului general consolidat s-ar situa la peste 672,7 miliarde de lei, adică la 38,8% din PIB.

| Citește și: Federația Sanitas amenință cu greva

Legea bugetului cuprinde majoritatea măsurilor din pachetul fiscal asumat de către Executiv în faţa Parlamentului.

Printre acestea impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul suplimentar pentru instituţiile de credit şi cel pentru operatorii din sectoarele petrol şi gaze, limitarea facilităţilor fiscale din IT, construcţii, sectorul agricol şi industria alimentară, creşterea TVA de la 5 la 19% în cazul alimentelor cu conţinut ridicat de zahăr şi al transportului de persoane în scop turistic şi de agrement, de exemplu.

De asemenea, sunt prevăzute şi măsurile legate de diminuarea funcţiilor de conducere, desfiinţarea funcţiilor vacante, dar şi acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană numai pentru funcţionarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei net lunar.

Ar urma să crească, însă, valoarea voucherului de vacanţă de la 1.450 la 1.600 lei pe an, pentru a nu fi afectaţi beneficiarii de introducerea CASS de 10% pentru aceste tichete