Guvernul ia în considerare menținerea schemei de compensare-plafonare și după 1 aprilie.

O decizie finală va fi luată până pe 1 februarie, declară ministrul Energiei.

"Considerăm că avem argumente pentru ca la proiectul de buget să fim cel puțin în situația proiectului de buget și bugetului adoptat pentru anul trecut. Dacă vă amintiți, Ministerul Energiei a primit un miliard de lei și Ministerul Muncii cam tot atât, ceea ce ar da un spațiu de respiro furnizorilor. De ce este important? Pentru că unul dintre scenariile de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare, așa cum este astăzi, pentru trei-șase luni, având în vedere că situația în regiune este complicată, având în vedere creșterile de preț la gaz, mai ales pe piața internațională și având în vedere că vrem să îi protejăm pe clienții finali. Vom lua decizia până la finalul lunii ianuarie. Ne vom reuni din nou în cadrul Comitetului interministerial și vom alege cea mai bună opțiune: păstrăm schema actuală exact așa cum e, țintim mai bine sprijinul pentru consumatorii vulnerabili și subvenționăm pe baza datelor socio-economice din fiecare gospodărie, și nu pe baza nivelului de consum, cum s-a mers până acum, sau optimizăm într-un alt fel schema de compensare-plafonare actuală. Asta înseamnă să renunțăm la unul dintre praguri sau să ajustăm un altul. Vom vedea! În orice caz, până la 1 februarie ar trebui să avem o decizie luată", a spus Sebastian Burduja, citat de Agerpres.

Până la ora actuală, Ministerul Energiei a efectuat plăți către furnizori în valoare de 17 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Muncii a plătit deja circa 10 miliarde de lei.

"Noi compensăm pentru clienții non-casnici, mediul economic, iar Ministerul Muncii pentru clienții casnici. Datoriile către furnizori, la această dată, nu sunt mari în raport cu cât au fost în trecut. Deci, la Ministerul Energiei 165 de milioane de lei, am avut și miliarde, dar sunt multe cereri în validare la ANRE. Lucrăm bine cu Autoritatea și sunt convins că, în cel mai scurt timp, trebuie găsite soluții, pentru că presiunea pe furnizori este mare. Sunt și câteva spețe mai delicate și nu vrem să se ajungă sub nicio formă în situația în care un furnizor, de exemplu, să nu poată să plătească distribuitorul și se trezește cu portofoliul de clienți aruncați în FUI (Furnizori de Ultimă Instanță - n.red). Asta va genera efecte în lanț. Ne vom strădui să evităm un asemenea scenariu", a adăugat Sebastian Burduja