România a recuperat aproape 351 milioane de euro din sumele inițial suspendate aferente celei de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Totuși, țara noastră a pierdut circa 459 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute în mod greșit în anii trecuți, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

"Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.
Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător", a notat Dragoș Pîslaru pe Facebook.

Mai departe, oficialul arată că statul a reușit să recupereze 166 de milioane de euro din cele 231 de milioane alocate pentru reformarea sistemului de pensii ale magistraților

"A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon", a explicat Pâslaru.

Al doilea dosar important se referă la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și guvernanța companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane de euro.

"Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni", a scris Pîslaru.

În ceea ce privește al treilea jalon, cel referitor la companiile de stat din energie, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro.

"Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță", a susținut ministrul Investițiilor.

La cel de-al patrulea jalon, privind companiile de stat din transporturi, sumele recuperate sunt în cuantum de 4,5 milioane de euro, iar pierderile de 15,4 milioane de euro.

"Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi - CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente", a precizat ministrul.

Citește și: "PNL va avea o consultare după această moţiune, indiferent care va fi soarta acesteia", spune Ilie Bolojan