Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a explicat miercuri, 14 mai, cum a ajuns România să aibă cel mai mare deficit din Europa și a subliniat că țara are nevoie de un Guvern responsabil, în contextul în care nu își permite să piardă fondurile europene.

Amintim că România va încasa pe 10 iunie cea de a treia tranşă de plată din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 1,3 miliarde de euro.

Cum vor fi cheltuiți cei 1,3 miliarde de euro

„Cu siguranţă ne va ajuta foarte mult ca să întregim acel buffer de care tot timpul are nevoie România pentru a asigura stabilitate şi pentru a asigura finanţarea cheltuielilor lunare. Noi suntem pregătiţi pentru orice situaţie, oricând, astfel încât să nu fim expuşi prea mult la anumite riscuri pe plan naţional sau pe plan internaţional.

În acelaşi timp, este o dovadă clară că investiţiile din PNRR merg înainte într-un ritm accelerat. Deciziile de principiu au fost luate deja în luna aprilie. Procedurile, din păcate, au durat şi durează încă câteva săptămâni, dar în luna iunie sunt convins că vor intra aceşti bani în conturile statului român”, a explicat Tánczos Barna.

„Condiţiile sunt stabilite în PNRR şi Ministerul Fondurilor Europene a făcut toate demersurile pentru a face dovada că acele proiecte, acele reforme au fost îndeplinite şi proiectele au fost finanţate cum trebuie şi, în condiţiile acestea, Comisia, prin direcţiile de prespecialitate, a decis că România poate să încaseze aceşti bani”, a adăugat ministrul, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„România nu-şi permite să piardă aceste fonduri”

De asemenea, ministrul a spus că sunt unele reforme care trebuie să fie accelerate în continuare și că este nevoie de o asumare a acestora în perioada următoare.

Tánczos Barna a subliniat că România are nevoie nu doar de o majoritate în Parlament, ci și de un Guvern responsabil, care să ducă mai departe acest pachet de reforme şi de proiecte.

„România nu-şi permite să piardă aceste fonduri. Este o şansă unică pentru România, atât pe partea de finanţare, cât şi pe partea de reforme, şi angajamentul trebuie să fie unul ferm în continuare. A zis şi domnul preşedinte Bolojan, într-adevăr, anumite probleme au fost generate de cele două partide politice, aşa cum a spus şi dânsul, de PSD şi de PNL. Corecţia se poate face doar dacă există o asumare politică şi la nivel guvernamental”, a adăugat ministrul Finanțelor.

Motivul pentru care a crescut deficitul în România

Totodată, oficialul a explicat că România s-a angajat încă de anul trecut la o consolidare fiscală şi că trebuie să aibă loc o mai bună colectare a veniturilor, astfel încât să fie înregistrată o stabilitate pe termen mediu şi lung pentru a face faţă nevoilor crescute de plăţi şi de finanţare.

„Anul trecut, Guvernul a decis să majoreze salariile, a decis să majoreze pensiile, a decis să cheltuiască şi mai mult pe investiţii. Aceste decizii pun o presiune mare pe buget. România, din acest motiv, s-a împrumutat foarte mult şi a crescut deficitul.”, a mai spus Tánczos Barna, precizând că România a înregistrat cel mai mare deficit în Europa.

„Deficitul trebuie finanţat de undeva, este ca şi într-un buget al unei familii, trebuie să ne uităm şi la partea de intrări, adică la salariu, şi la cheltuielile noastre zilnice sau la investiţiile pe care le face o familie. Comparaţia este chiar una foarte simplă.

Dacă suntem 4-5 într-o familie, cheltuielile zilnice trebuie acoperite din salariu, din venitul familiei, şi dacă vrem să luăm o casă, trebuie să construim o casă pentru un junior al familiei, acele cheltuieli trebuie finanţată de undeva.

Dacă ne întrumutăm, trebuie să ne întrumutăm cu măsură şi să nu ducem în faliment toată familia, adică să nu ne întindem prea mult. Sunt lucruri relativ simple, raţionale, şi aceste decizii raţionale trebuie luate şi în continuare”, a explicat Tánczos Barna.

„Am văzut deja la curs o uşoară apreciere”

Tánczos Barna a mai spus că Ministerul de Finanțe și Banca Națională a României stabilesc împreună măsurile pe care le au și sunt capabile să țină lucrurile sub control.

„Am văzut deja la curs o uşoară apreciere, exact cât era nevoie pentru a da un semnal de stabilitate şi în condiţiile acestea foarte dificile, cum au fost zilele de după primul tur, Banca Naţională are instrumentele şi are resursele necesare pentru a ţine cursul stabil. Din punctul nostru de vedere, în viitorul apropiat trebuie să ne concentrăm pe creşterea gradului de colectare, trebuie să avem o colectare mai bună la TVA, este impozitul sau este taxa care este cea mai buclucaşă, să zic aşa.

Eu voi face tot posibilul ca această ţară să nu aibă nevoie de creştere pe TVA, de taxe în viitorul apropiat, dar cu siguranţă depinde foarte mult şi de rezultatul alegerilor. O incertitudine şi o situaţie economică, o situaţie bugetară dificilă, poate genera foarte multe decizii sau poate genera o situaţie complicată şi pentru Ministerul Finanţelor, indiferent cine este ministru, indiferent care sunt partidele care vor fi la guvernare”, a spus Tánczos Barna.

Citește și: BERD a revizuit în scădere la 1,6% estimările privind creşterea economiei româneşti în 2025