Recesiunea tehnică temporară nu reprezintă adevăratul risc pentru România, susține ministrul Finanţelor.

Institutul Naţional de Stastistică a anunţat vineri că, pentru al doilea trimestru consecutiv, Produsul Intern Brut a scăzut.

Ministrul Finanțelor respinge ideea că România ar fi intrat într-o criză economică, după publicarea celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), și susține că economia a înregistrat o creștere reală de 0,6% în 2025, în pofida contextului dificil și a măsurilor de corecție bugetară aplicate în ultimii ani.

Într-o postare publică, Alexandru Nazare afirmă că interpretările care vorbesc despre o recesiune în sensul unei deteriorări generalizate sunt „alarme false”, iar datele ar indica mai degrabă o ajustare conjuncturală. „O creștere mică, dar reală” - acesta ar fi mesajul principal pentru public, în condițiile în care dinamica PIB din 2025 (0,6%) rămâne apropiată de cea din 2024 (0,9%), potrivit șefului Finanțelor.

„Definiție statistică”, nu verdict asupra economiei

Nazare admite existența unei încetiniri între două trimestre ale anului trecut, menționând scăderi ale PIB-ului ajustat sezonier de aproximativ -0,1% în trimestrul al treilea și -1,9% în ultimul trimestru. Fenomenul este explicat prin ajustări „firești”: vânzarea de stocuri de către companii, consum mai prudent și corecții după o perioadă de creștere accelerată bazată pe consum.

În același timp, ministrul face distincția între „recesiunea tehnică” - definită statistic prin două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier - și o recesiune „reală”, care ar presupune, în opinia sa, semnale precum creșterea accelerată a șomajului, scăderi puternice ale producției și prăbușirea investițiilor. „Economia încetinește, dar nu se contractă”, susține Nazare, arătând că datele curente nu descriu un tablou de criză.

Argumente invocate: investiții record, exporturi în creștere, șomaj stabil

Ministrul Finanțelor punctează câțiva indicatori pe care îi consideră relevanți pentru stabilitatea economică:

• investițiile publice ar fi atins în 2025 un record istoric de peste 138 miliarde lei;
• exporturile ar fi crescut cu 4,2% în 2025, peste dinamica importurilor (2,6%);
• șomajul s-ar menține în jur de 6% (conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii);
• depozitele populației în bănci ar fi în creștere, „semn de stabilitate și prudență”.

În plus, Alexandru Nazare afirmă că România ar urma să revină pe o traiectorie de creștere mai solidă în 2026, cu cel puțin 1%, estimare despre care spune că este împărtășită atât de autorități, cât și de instituții internaționale precum FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Mesaj politic și economic: disciplina bugetară, condiția stabilității

În postare, ministrul leagă încetinirea de un proces de „reglare firească” după „derapaje bugetare” și după episoade în care creșterea ar fi fost stimulată artificial, cu costuri fiscale ridicate.

Alexandru Nazare avertizează că riscul major nu este o încetinire temporară, ci abandonarea consolidării fiscale, care ar putea afecta încrederea investitorilor, costurile de finanțare și ratingul de țară.

Șeful Finanțelor susține că România a evitat scenarii negative prin stabilizarea finanțelor publice, menținerea ratingului și protejarea fondurilor europene, iar „pasul următor” ar trebui să fie relansarea prin atragere de fonduri europene, investiții și măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.

În final, ministrul insistă că românii au nevoie „de echilibru și fapte concrete”, nu de stres și interpretări alarmiste, iar concluzia sa este că economia a încetinit ușor, dar se consolidează pe baze mai sănătoase și continuă să crească, susținută de investiții și de o gestionare mai eficientă a banilor publici.

În schimb, economiştii atrag atenţia că recesiunea tehnică reprezintă un semnal de avertizare şi că revenirea va depinde de disciplina bugetară, stabilitatea fiscală şi capacitatea statului de a susţine investiţiile.

Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al tranziţiei de la un model bazat pe deficit şi consum la unul susţinut de investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis, în schimb, că este timpul ca programul de relansare economică propus de social-democraţi să fie pus în aplicare şi a adăugat că este nevoie de dialog real în coaliţia de guvernare, nu de decizii impuse unilateral.

Din opoziţie, Alianţa pentru Unirea Românilor a transmis că politica actualului guvern de coaliție ar fi împins România în recesiune tehnică.