• Articolul a fost actualizat.

Ministrul Finanțelor a anunțat, miercuri, 13 august, noi măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Oficialul a precizat că va fi aplicată o nouă modalitate de taxare a companiilor multinaționale, precum și a coletelor comandate de pe platformele extracomunitare.

Potrivit lui Alexandru Nazare, noile măsuri fiscale trebuie să fie adoptate, deoarece România trebuie să fie pregătită în orice moment pentru recesiune și să anticipeze acest lucru.

„Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”, a declarat Alexandru Nazare, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit ministrului, au fosst identificate multe urme în ANAF referitoare la supravegherea transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. „Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor transferate către afiliați”, a subliniat el.

Conform oficialului, evidențele ANAF includ patru categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate: de administrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup, respectiv de consultanță.

Cum vor fi taxate multinaționalele

În acest context, Alexandru Nazare vrea să taxeze „exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile”. A fost creată o nouă formulă de taxare, folosită și în Statele Unite ale Americii, pentru tot ce depășește 3% pe cele patru categorii de cheltuieli.

„Permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat oficialul.

Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024. Noua taxă pe afiliați va înlocui impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.

Taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro din zone extracomunitare

De asemenea, Aexandru Nazare a anunțat, în cadrul conferinței de presă, că Ministerul Finanţelor propune introducerea unei taxe de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro provenit din zone extracomunitare. Această măsură ar urma să aducă 1,3 miliarde de lei la bugetul de stat.

„O taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. Ce se întâmplă în acest domeniu? La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete, mă refer la coletele sub 150 de euro, au crescut de la un miliard la patru miliarde în ultimii patru ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi, 3.000-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români care vând în online şi care au fost profund afectaţi de această creştere a coletelor din zone extracomunitare.

(...) Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet, de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo şi coletele care vin direct din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte hub-uri în România”, a explicat el.

Ministrul a subliniat că sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitară, atât în ceea ce priveşte mediul, dar şi riscurile de contrafaceri.

„Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creştere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim şi de riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete, pentru că posibilităţile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici şi resursele statului în această privinţă sunt mici”, a spus ministrul.

Ministrul Finanțelor a adăugat că, odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România şi vor să distribuie din România nu vor mai trebui să plătească aceşti bani.

„Îi invităm pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să-şi stabilească hub-uri logistice în România”, a transmis ministrul Finanţelor.

„Trebuie să ne pregătim chiar şi în cazul în care intrăm în recesiune să avem soluţii; e un risc real”

Totodată, potrivit ministrului, trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune, subliniind că acesta este un risc real.

„E un risc real şi trebuie să ne pregătim chiar şi în cazul în care intrăm în recesiune să avem soluţii, să avem măsuri care să facă trecerea prin recesiune cât mai uşoară posibil. Trebuia să fim pregătiţi deja (pentru recesiune, n.r.), pentru că avem o creştere economică care a decelerat în fiecare an, timp de patru ani.

Deci nu era aşa de greu de anticipat că ne vom îndrepta la un moment dat către o recesiune, dacă analizăm scăderea creşterii economice din fiecare an. Şi dacă vă uitaţi la ce a spus Consiliul Fiscal, la fiecare adoptare de buget, la fiecare rectificare, şi ce au spus mulţi dintre analişti, că avem foarte mulţi analişti buni în România, care au avertizat asupra acestor lucruri.

Şi au avertizat tocmai în sensul în care să putem să luăm măsuri anticiclice şi să punem deoparte resurse pentru stimularea economiei în astfel de situaţii. Eu ce pot să vă spun este că o să fac tot posibilul să găsesc resurse pentru a putea fi pregătiţi în această situaţie, chiar şi în contextul acesta pe care îl parcurgem astăzi. Dar vă spun că este extrem de dificil”, a adăugat Nazare.

Șeful de la Finanţe a precizat că, pe datele actuale, se discută despre o stagnare şi, în măsura în care vor fi absorbite fondurile europene, chiar şi în cazul unei contracţii, aceasta nu va fi semnificativă. Ministrul susţine că România poate fi în echilibru dacă cheltuie fondurile europene mai accelerat decât până acum.

„Discutăm astăzi de o stagnare. Nu vreau să mă hazardez. Este foarte greu de evaluat zona în care vom merge. Chiar şi în cazul în care discutăm de o contracţie economică nu cred că va fi o contracţie mare dacă reuşim să absorbim fondurile pe care urmează să le absorbim. Tot secretul este să ne axăm pe aceste fonduri pe care le avem şi să le cheltuim într-un ritm mult mai accelerat decât am făcut-o până acum.

Eu cred că aşa ne vom păstra în echilibru. E foarte important să evităm recesiunea pentru că o recesiune ar însemna costuri în plus de finanţare, ar însemna un scenariu complet diferit de scenariul pe care îl parcurgem astăzi', a explicat sursa citată.

Alexandru Nazare a subliniat că primul pachet fiscal, adoptat în iulie, a avut efecte bune pentru că a permis salvarea fondurilor europene.

„Această coaliţie de guvernarea a adoptat Pachetul 1, care a avut efecte bune pentru că ne-a permis, în primul rând, să salvăm fondurile europene, să blocăm scrisoarea Consiliului în forma în care era şi să oprim penalitatea pe fonduri europene care ar fi fost aplicată altfel începând cu 2026. Pachetul 1 ne-a permis să ne reconfirmăm rating-ul, chiar anticipat în privinţa S&P-ului. Vă reamintesc faptul că S&P nu avea programat raportul acum, avea programat raport în toamnă şi a devansat raportul şi a reconfirmat rating-ul. Un lucru foarte important.

E adevărat că, din toate celelalte analize şi ale agenţiilor şi ale Comisiei, provocarea este să avem o consistenţă în modul în care adoptăm aceste măsuri, să nu ne oprim la Pachetul 1. Să facem consolidarea cap-coadă. Şi pentru acest lucru avem nevoie de Pachetul 2 şi avem nevoie de toate celelalte măsori.

Şi eu cred că acest lucru trebuie discutat în coaliţie, cu toţi liderii coaliţiei, şi vom ajunge la un consens, pentru că eu nu cred că vreunul din liderii coaliţiei doreşte, la evaluarea din octombrie, România să fie penalizată. Sunt mult prea mari riscurile pentru România ca în octombrie să fim penalizaţi”, a avertizat ministrul Finanţelor.

Citește și: Deficitul bugetar a urcat la 3,68% din PIB, în primele șase luni ale anului