Aurul și argintul s-au alăturat joi unui val amplu de vânzări pe piețele financiare, pierzând aproximativ 5% și, respectiv, 10%, pe fondul temerilor legate de conflictul dintre SUA și Iran și de creșterea inflației la nivel global.

Prețul aurului spot a scăzut cu peste 3%, până la 4.654,29 dolari pe uncie, iar contractele futures pe termen scurt au coborât cu aproximativ 5%, la circa 4.648,20 dolari. La rândul ei, piața argintului a înregistrat scăderi, în timp ce acțiunile companiilor miniere și fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) legate de aceste metale au înregistrat pierderi înainte de deschiderea sesiunii de tranzacționare, notează CNBC.

ETF-ul ProShares Ultra Silver a pierdut 20%, iar iShares Silver Trust a scăzut cu 4,4%. De asemenea, Aberdeen Physical Silver Shares ETF a înregistrat o scădere de peste 4%.

În rândul companiilor miniere, Teck Resources a scăzut cu peste 3%, în timp ce First Majestic Silver și Coeur Mining au pierdut peste 6% și, respectiv, 5%. Tendința s-a reflectat și în Europa, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu 6%. Acțiunile producătorului Fresnillo au coborât cu 9,3%, iar cele ale Antofagasta cu 8,2%.

Scăderile aurului și argintului au loc într-un context general de aversiune față de risc, în care atât acțiunile, cât și obligațiunile guvernamentale au înregistrat declinuri. Bursele europene au deschis în scădere, iar contractele futures indică un debut negativ și pentru piețele americane.

Investitorii urmăresc evoluția războiului dintre SUA și Iran, ajuns în a treia săptămână, conflict care alimentează temeri privind un șoc energetic și presiuni inflaționiste suplimentare. Prețurile petrolului și gazelor au crescut după atacuri asupra unor facilități energetice din Iran și Qatar.

Băncile centrale monitorizează atent situația. Rezerva Federală a SUA a menținut dobânzile neschimbate, invocând incertitudinile generate de conflict, iar Banca Japoniei a semnalat riscuri inflaționiste în creștere. Mai multe bănci centrale europene urmează să anunțe decizii de politică monetară.

Banca Națională a Elveției a menținut rata dobânzii la 0% și a avertizat că ar putea interveni mai frecvent pe piața valutară pe măsură ce conflictul continuă.

Aurul și argintul au avut creșteri record în 2025, cu 66% și, respectiv, 135%, însă în 2026 evoluția lor a devenit mult mai volatilă.

Analiștii spun că investitorii își reduc expunerea pe active considerate sigure pentru a acoperi pierderi sau pentru a investi în alte active. De asemenea, restricțiile asupra spațiului aerian și rutelor maritime îngreunează transportul fizic al aurului, ceea ce poate influența atractivitatea acestuia.

Totodată, întărirea dolarului american contribuie la scăderea prețului aurului, deoarece metalul devine mai scump pentru investitorii care utilizează alte valute.

Citește și: Prețul gazului a depășit pragul de 70 de euro pe un megawatt-oră în Europa