Banca centrală a Japoniei a majorat dobânda de referință la un nou maxim al ultimilor 31 de ani, continuând să se îndepărteze de politica practicată timp de decenii, bazată pe costuri foarte scăzute ale împrumuturilor, într-un moment în care țara se confruntă cu presiuni economice tot mai mari.

Printr-o decizie anticipată pe scară largă, Banca Japoniei (BOJ) a crescut vineri dobânda de la 1% la 1,25%, un nivel care nu a mai fost atins din 1995, notează BBC.

Decizia vine în contextul în care marile bănci centrale ale lumii majorează dobânzile, pe fondul scumpirii energiei provocate de războiul din Iran, care contribuie la accelerarea inflației.

Miercuri, Rezerva Federală a Statelor Unite a majorat dobânda de referință pentru prima dată în peste trei ani, iar Banca Centrală Europeană a crescut, de asemenea, dobânzile la începutul acestei luni.

Banca Japoniei a început să majoreze dobânda în 2024, când aceasta se situa la minus 0,1%. De atunci, a operat șase majorări în doi ani și jumătate.

În această perioadă, banca a crescut treptat dobânda, încercând să ajungă la un nivel apropiat de cel din alte economii importante.

Atunci când o bancă centrală majorează dobânzile, moneda țării se apreciază, de regulă, deoarece devine mai atractivă pentru participanții la piețele financiare.

Japonia se confruntă cu mai multe dificultăți economice, între care slăbiciunea persistentă a yenului, creșterea prețurilor și diminuarea forței de muncă.

Datele oficiale publicate vineri, înaintea anunțului Băncii Japoniei, au arătat că inflația s-a temperat ușor luna trecută.

Inflația de bază a coborât în august la 1,7%, de la 1,8% în luna precedentă, dar rămâne aproape de ținta de 2% a băncii centrale.

Deși inflația din Japonia nu este ridicată în comparație cu nivelurile internaționale, creșterea prețurilor reprezintă un fenomen relativ nou pentru economia țării.

Până de curând, Japonia înregistrase timp de aproximativ trei decenii fie o inflație foarte scăzută, fie deflație, adică scăderea prețurilor.

Prețurile mondiale ale petrolului și gazelor au crescut în acest an, după ce războiul din Iran a provocat perturbări majore ale transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă esențială.

Japonia este deosebit de vulnerabilă la aceste întreruperi ale aprovizionării, deoarece depinde în mare măsură de energia provenită din Orientul Mijlociu.

Moneda țării s-a aflat, de asemenea, sub presiune în ultimele luni.

În august, Tokyo și Washingtonul au confirmat că au intervenit împreună pentru a opri deprecierea yenului, după ce acesta coborâse la un nou minim al ultimilor 40 de ani.

A fost prima intervenție coordonată din 2011, când cele două țări au acționat împreună pentru a slăbi yenul după cutremurul și tsunamiul devastatoare care au lovit estul Japoniei.

Atât Ministerul japonez al Finanțelor, cât și secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, au declarat atunci că nu vor ezita să efectueze noi intervenții comune în viitor.

Bessent a intensificat și presiunile asupra Băncii Japoniei pentru a majora dobânzile în sprijinul yenului, cerându-i guvernatorului Kazuo Ueda „să facă ceea ce trebuie”.

Citește și: Datoria externă totală a urcat spre 235 de miliarde de euro