Principalii indici bursieri de pe Wall Street au închis în scădere marți, iar dolarul american s-a apreciat, în condițiile în care inflația din SUA a crescut, iar cotația petrolului a avansat pentru a treia zi consecutivă, pe fondul diminuării speranțelor privind un acord de pace în Orientul Mijlociu care să permită reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz.

În aprilie, prețurile de consum din Statele Unite au crescut puternic pentru a doua lună consecutiv, ceea ce a dus la cea mai mare creștere anuală a inflației din ultimii aproape trei ani și a întărit așteptările că Rezerva Federală americană va menține dobânzile neschimbate pentru o perioadă mai lungă.

Războiul dintre SUA și Iran a dus la scumpirea petrolului, ceea ce a făcut mai scumpe benzina, motorina și combustibilul pentru avioane. Economiștii consulați de Reuters avertizează că efectele indirecte ale acestor scumpiri vor deveni tot mai vizibile în lunile următoare.

Datele economice au venit după ce președintele american Donald Trump a declarat luni că armistițiul dintre SUA și Iran, aflat în vigoare de o lună, este „susținut artificial”, sugerând că pozițiile celor două părți rămân foarte îndepărtate.

În acest context, petrolul american WTI a închis în creștere cu 4,19%, la 102,18 dolari pe baril, în timp ce petrolul Brent a ajuns la 107,77 dolari pe baril, în urcare cu 3,42%.

„Au existat speculații privind reaprinderea conflictului cu Iranul. Acest lucru a împins prețurile petrolului în sus”, a declarat Emily Roland, strateg-șef adjunct pentru investiții la Manulife John Hancock Investments. Ea a adăugat că și creșterea randamentelor obligațiunilor americane a pus presiune pe piețele bursiere.

Investitorii sperau ca întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul chinez Xi Jinping să contribuie la detensionarea situației, însă liderul de la Casa Albă a afirmat că nu consideră necesar sprijinul celui de la Beijing pentru încheierea conflictului.

Indicele MSCI al burselor globale a scăzut cu 0,45%, iar indicele paneuropean STOXX 600 a închis în coborâre cu 1,01%.

Pe Wall Street, indicele Dow Jones a crescut ușor, cu 0,11%, însă S&P 500 a pierdut 0,16%, iar Nasdaq a scăzut cu 0,71%. Indicele semiconductorilor PHLX a coborât cu 3%, după ce atinsese anterior un nivel record.

Scăderea acțiunilor companiilor de tehnologie a afectat și piața sud-coreeană. Indicele KOSPI de la Seul a pierdut 2,3%, după ce anterior atinsese un maxim istoric aproape de 8.000 de puncte.

Declinul a venit după ce consilierul prezidențial Kim Yong-beom a propus ideea unor „dividende pentru cetățeni”, argumentând că profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale ar trebui redistribuite populației.

Creșterea randamentelor obligațiunilor

Pe piața obligațiunilor, randamentele titlurilor de stat americane au crescut pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu energie și al accelerării inflației.

Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a urcat la 4,461%, iar cel al obligațiunilor pe 30 de ani a depășit pragul de 5%.

În Marea Britanie, randamentele obligațiunilor au crescut, pe fondul presiunilor politice asupra premierului Keir Starmer, care a respins marți apelurile de a demisiona.

Lira sterlină s-a depreciat cu 0,54% față de dolar, devenind una dintre cele mai slabe monede majore ale zilei.

Dolarul american s-a apreciat pentru a doua sesiune consecutivă, indicele acestuia urcând cu 0,35%, în timp ce euro a pierdut teren.

În același timp, aurul s-a ieftinit ușor, investitorii fiind preocupați de perspectivele unei inflații mai ridicate și ale unor dobânzi globale menținute la nivel ridicat.