Bursele europene se îndreaptă spre o deschidere în scădere accentuată luni, pe fondul creșterii istorice a prețurilor petrolului și al reluării scumpirii gazelor naturale, evoluții care readuc în prim-plan temerile privind revenirea presiunilor inflaționiste.

Cu aproximativ 40 de minute înainte de deschiderea piețelor europene (8:00 GMT), contractele futures ale principalilor indici bursieri, care reflectă tranzacțiile înainte de deschiderea oficială, indicau scăderi semnificative: bursa de la Paris pierdea 2,71%, cea de la Frankfurt cobora cu 2,60%, Londra înregistra un minus de 0,97%, iar Milano scădea cu 1,99%.

„Piețele europene ar trebui să deschidă în scădere puternică în această dimineață, pe fondul declinului de pe Wall Street de vineri și al intensificării creșterii prețului petrolului”, a declarat John Plassard, responsabil de strategia de investiții la Cité Gestion Private Bank.

În jurul orei 7:25 GMT, barilul de petrol Brent din Marea Nordului, referința pieței mondiale, creștea cu 15,35%, ajungând la 106,92 dolari, după ce anterior urcase cu peste 28%. Petrolul american WTI se aprecia cu 12,56%, până la 102,32 dolari pe baril, după ce în cursul dimineții crescuse temporar cu peste 31%.

Cele două principale referințe globale pentru petrol au depășit pragul de 100 de dolari pe baril imediat după reluarea tranzacțiilor de după weekend, pentru prima dată din iulie 2022.

În cea de-a zecea zi a conflictului, piețele energetice rămân extrem de sensibile la evoluțiile din Orientul Mijlociu, unde Strâmtoarea Ormuz - prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate - este aproape paralizată.

De la începutul conflictului, petrolul Brent s-a scumpit cu aproximativ 50%, iar WTI cu circa 55%.

Prețul gazului european, în creștere

Pe piața gazelor naturale din Europa, contractul TTF din Olanda, considerat reperul de referință pentru continent, creștea cu 20%, ajungând la 64,05 euro pe megawatt-oră în jurul orei 7:25 GMT, după ce la deschiderea pieței urcase cu aproximativ 30%.

„În aceste condiții, problema revenirii presiunilor inflaționiste și a consecințelor economice ale acestora devine din nou una dintre principalele preocupări ale investitorilor”, a explicat John Plassard, în contextul în care țările europene depind în mare măsură de importurile de hidrocarburi.

Luni, Iranul a lansat primele salve de rachete și drone către Israel și statele din Golf după ce Mojtaba Khamenei a preluat funcția de lider suprem, succedându-i tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în prima zi a războiului.

„Speranțele de pace s-au diminuat după numirea fiului lui Ali Khamenei ca nou lider suprem - o decizie care nu a fost deloc pe placul Statelor Unite”, a declarat Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote.

„Această alegere sugerează că Iranul nu va da înapoi în fața Statelor Unite, ceea ce implică posibilitatea unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu - o regiune care concentrează aproximativ 50% din rezervele mondiale de petrol și aproape 40% din rezervele globale de gaze naturale”, a adăugat analista.