Recoltarea a început mult mai devreme în podgoriile din România.

Producţia totală de struguri va consemna o scădere notabilă în partea de sud a ţării, notează Radio România Antena Satelor.

"2024 este un an foarte dificil, este un an cu secetă, cu secetă pedologică, cu producţii foarte mici, avem producţii diminuate până la 70%, avem dezechilibru în ceea ce priveşte acumularea de zaharuri, avem o acumulare accelerată de zaharuri şi o scădere accelerată a acidităţii", remarcă enologul Aurelia Vişinescu, citată de Agerpres.

"Nu putem vorbi de condiţii climatice extreme în regiunea noastră, având apă şi căldură. Condiţii climatice extreme cu care ne confruntăm sunt îngheţul târziu de primăvară şi grindina. Ce putem spune este că plantaţiile au pornit în vegetaţie cu aproximativ 15 zile mai devreme, a fost o primăvară călduroasă, timpurie. Strugurii se află în stare de dezvoltare normală, singura diferenţă este un avans fiziologic de aproximativ 15-20 de zile", a spus Ionuţ Dumitraş, Chief Vineyard Engineer, despre producţia de struguri din Transilvania.

Potrivit Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV), în 2023, România a reuşit să-şi menţină poziţia de al şaselea producător de vin din Europa, în ciuda condiţiilor meteo nefavorabile.

Țara noastră a înregistrat o producţie de 4,6 milioane de hectolitri, în creştere cu 21% faţă de anul precedent şi cu 4% peste media ultimilor 5 ani, consolidându-şi astfel statutul de jucător important pe piaţa europeană a vinului.

Într-un raport recent, se menţionează că România are a patra cea mai mare suprafaţă viticolă din UE, cu 178.198 ha, pentru care s-a raportat o scădere a suprafeţelor în 2023, de 0,5%.

Citește și: Turismul viticol, din ce în ce mai căutat pe timp de vară