• Acest articol a fost actualizat cu detalii suplimentare

Ministerul Finanțelor a publicat, joi seară, proiectul de buget pentru acest an.

Potrivit documentului, cele mai multe ministere și instituții vor primi sume mai mici.

Investițiile sunt prioritare pentru executivul de coaliție.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cel al Transporturilor, al Educaţiei şi Ministerul Muncii au bugete majorate.

În schimb, ministerele Culturii, Agriculturii şi Afacerilor Externe, dar şi Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială vor primi mai puţini bani decât în 2024.

Guvernul ar urma să aprobe, sâmbătă, proiectul de buget și va trimite documentul pentru dezbatere în Parlament.

Votul final este prigramat în cursul săptămânii viitoare.

Cifre ale proiectului de buget

Proiectul bugetului este construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente.

Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%, iar deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează (contribuțiile de asigurări sociale 30,8% din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri), sume primite de la UE (13,1% din total venituri), impozit pe salarii și venit (8,5%).

Cheltuielile sunt estimate la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB. În anul 2025, cheltuielile destinate investițiilor însumează aproximativ 149,7 miliarde lei, reprezentând 7,8% în PIB. Investițiile sunt susținute din Mecanismul de Redresare și Reziliență, însă până la sfârșitul anului 2026 acestea trebuie finalizate.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 miliarde lei în anul 2025. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2025 se situează asistența socială (30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,1% din total) și cheltuieli de investiții (18,7% din total).

Potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, evoluția economică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal-bugetară și o creștere echilibrată a investițiilor publice și private în domeniile prioritare ale economiei.

Pe latura ofertei, se așteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluție moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcțiilor (4,8%). Serviciile se vor menține ca principal susținător al creșterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităților purtătoare de valoare adăugată mare. Majorarea din sectorul agricol este estimată la 3,9%, fiind considerată prudentă. Această creștere nu acoperă, însă, contracția accentuată din anul anterior, dar ține cont de faptul că acest sector este intens influențat de condițiile climatice, se arată în document.

Pe partea cererii, în condițiile în care resursele disponibile, atât prin Mecanismul de redresare și reziliență și Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și cele guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructura, s-a avut în vedere o dinamizare a activității investiționale. Astfel, formarea brută de capital fix, cu o dinamică de 5,9% și o rată de investiție de 27,4%, va reprezenta principalul factor al creșterii economice.

Consumul privat, pe fondul diminuării creșterii veniturilor disponibile reale ale populației (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin care câștigurile salariale din sectorul bugetar și pensiile sunt menținute la nivelul anului anterior), își va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%).

Exportul net își va tempera considerabil contribuția negativă la creșterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri și servicii (creștere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri și servicii cu 3,8%.

Deficitul de cont curent este prognozat la 28,3 miliarde euro în anul 2025, având o pondere în PIB de 7,4%, cu un deficit în scădere al balanței de bunuri până la 9,2% din PIB.

În ceea ce privește piața muncii, pentru anul 2025, a fost estimată o creștere a numărului de salariați cu peste 63.000 persoane, ajungând la un efectiv de 5,475 milioane salariați și o rată a șomajului înregistrat de 3,1%. Salariile nominale, atât în sistemul public, cât și în cel privat vor înregistra decelerări importante, de la creșterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%).

Nivelul accizelor la benzină, motorină și alte produse energetice va fi actualizat

Nivelul accizelor la o serie produse energetice, precum benzine, motorine, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, va fi actualizat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, se arată în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, publicat joi în dezbatere de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, se are în vedere introducerea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor, pentru perioada 2025-2026, la următoarele categorii de băuturi: bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic. Totodată, este vizată exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse.

În același timp, se menționează actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, inclusiv, conform regulii generale prevăzută de Codul fiscal, pentru următoarele produse energetice: benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, petrol lampant (kerosen), cărbune și cocs și electricitate.

Proiectul de buget include și majorarea, începând cu 1 aprilie 2025, a nivelului de acciză pentru produsele din tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat.

Tot de la aceeași dată, ar urma să crească nivelul accizelor pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală.

De asemenea, din 1 ianuarie 2026, este prevăzută majorarea nivelului accizelor pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic și, totodată, exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produs.

De la 1 aprilie 2026 va crește atât nivelul accizelor pentru produsele din categoria tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat, cât și pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv: lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală.

Citește și: Rata şomajului a scăzut la 5,2%