Purtătorul de cuvânt al BNR, clarificări despre inflație: Urmează scumpiri mai mici decât în anii precedenți
„Au fost câteva decizii administrative care au dus la nişte creşteri de preţuri, accize mărite, preţuri administrative mărite şi, implicit, s-au simţit şi în servicii sau în anumite bunuri, luaserăm în calcul această majorare pentru luna iulie.”, a spus Dan Suciu.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 13 August 2024, 10:29 • Actualizat: 13 August 2024, 10:28
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), Dan Suciu, a făcut clarificări despre calculul inflației, marți, 13 august, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, și despre consecințele concrete pe care le-ar putea resimți românii la modificarea acesteia.
BNR a redus semnificativ prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,9 la 4%, iar pentru finalul anului viitor a diminuat-o uşor, de la 3,5 la 3,4 procente.
Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflaţiei va coborî la sfârșitul anului curent şi în primele trei luni din 2025 la valori semnificativ mai mici decât cele anticipate.
Totodată, după o creştere temporară în trimestrul al doilea din 2025, inflaţia ar urma să revină şi să se menţină uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, adică 3,5 procente.
Purtătorul de cuvânt al BNR: Tendința este descendentă
Dan Suciu a spus că în ciuda inflației în creștere pentru luna iulie față de luna precedentă, tendința este descendentă pe termen mediu și lung.
„Au fost câteva decizii administrative care au dus la nişte creşteri de preţuri, accize mărite, preţuri administrative mărite şi, implicit, s-au simţit şi în servicii sau în anumite bunuri, luaserăm în calcul această majorare pentru luna iulie.
Dar tendinţa, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, citând din prognoză, este descendentă pe termen mediu şi lung, dacă vorbim de inflaţie, chiar dacă vom avea poate anumite oscilaţii, cum a fost luna aceasta, poate vor mai fi şi alte luni în care tendinţa aceasta nu va fi una constant descendentă.”, a spus Dan Suciu la Radio România Actualități.
Ce prețuri ar putea crește
Întrebat despre prețurile ce ar putea crește în următoarea perioadă, purtătorul de cuvânt al BNR a dat exemplul produselor agricole, în contextul în care România se confruntă cu secetă.
„Depindem de anul agricol, ca întotdeauna. Preţurile produselor agricole în prima parte a anului au fost rezonabile, am avut un an agricol relativ bun în prima parte a anului, dar acum avem o secetă, cum probabil ştiţi, şi s-ar putea să avem alte preţuri decât cele pe care le aşteptam la produsele agricole, ceva mai mari.”, a spus Dan Suciu.
Totodată, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că prețurile la combustibili depind mai ales de piața internațională, dincolo de accize.
„Dacă preţul petrolului se modifică semnificativ în caz de conflict, de exacerbare a unor conflicte pe care deja le avem şi care induc anumite tensiuni, sigur, se pot întâmpla şi variaţii de preţ pe combustibil, care se vor simţi şi pe piaţa românească în decurs de câteva luni de la momentul în care preţul se schimbă”, a spus invitatul la „Apel matinal”.
Dan Suciu, despre cum se calculează inflația
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României a explicat că inflația se calculează în termeni comparativi cu anul precedent.
„Și nu înseamnă, când avem o cifră pozitivă la inflaţie, nu înseamnă, chiar dacă e mai mică decât în lunile precedente, nu înseamnă că preţurile scad, înseamnă că ele cresc într-un ritm mult mai mic decât în anii precedenţi.
Şi asta vrem să spunem şi ăsta e mesajul pe care îl transmitem, vom avea o inflaţie mai mică, deci vom avea un avans al preţurilor mult mai mic decât în anii precedenţi.”, a clarificat el.
Dan Suciu a adăugat că autoritățile trebuie să reacționeze la presiuni ce vin din cele două deficite pe care le are România. Unul dintre acestea este deficitul bugetar - cheltuielile mai mari decât veniturile pe care le înregistrează bugetul de stat.
Cel de-al doilea este deficitul de cont curent, adică importurile mai mari decât exporturile şi toate celelalte elemente care intră în deficitul comercial, care îl fac şi pe acesta negativ şi pun o anumită presiune pe cheltuielile publice, pe cursul valutar.
„Nu ne aşteptăm la mari modificări în cursul acestui an, dar cu siguranţă anul viitor ceva decizii trebuie luate. E absolut nevoie, pentru că nu putem continua cu deficitele atât de mari pe termen lung.”, a mai spus Dan Suciu.
Citește și: Rata anuală a inflaţiei revine peste pragul de 5%