Gramul de aur a consemnat o nouă valoare record, joi, ajungând la o cotaţie de 441,85 de lei. Moneda naţională s-a apreciat în raport cu euro, dar leul a pierdut teren în faţa dolarului american.

Banca Naţională creşte constant rezervele valutare. La finele lunii ianuarie, acestea totalizau 60,8 miliarde de euro, în timp ce nivelul rezervei de aur s-a menţinut la peste 103 tone.

Potrivit ministrului Finanțelor, acestea oferă credibilitate pe pieţele internaţionale. Tanczos Barna se arată optimist şi în ceea ce priveşte stabilitatea cursului de schimb în acest an.

Invitat în rubrica "Apel matinal" de la Radio România Actualități, vineri, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a vorbit despre riscurile actuale din piață.

"Din păcate, da, foarte multe riscuri, interne şi internaţionale, poate chiar mai multe decât anul trecut. Mai ales pe plan internaţional, suntem într-o situaţie în care, după cum vedeţi, sunt decizii importante, care se schimbă de la o zi la alta, tarife vamale, decizii de politică internaţională cu implicaţii economice. Lucrurile acestea evident că pot influenţa cursul de schimb. Au întărit foarte mult dolarul în ultima perioadă. E drept, pe piaţa românească s-au resimţit mai puţin, pentru că principala cotaţie sau cotaţia pe care o activează Banca Naţională este leu-euro, pentru că Zona Euro este principalul nostru partener comercial, iar celelalte referinţe monetare se fac încrucişat, prin intermediul monedei europene. Deci, riscurile, da, există şi sunt şi riscuri interne numeroase.

Avem un buget care e nu e uşor de implementat, un deficit care, în ciuda faptului că rămâne mare, e greu de atins această cifră, nu e uşor să cobori un punct şi ceva din PIB în deficitul bugetar. După cum vedeţi, sunt mici decizii deja care stârnesc valuri mari. Acestea presupun riscuri. Nu mai discut de riscurile politice. Nu suntem acum într-o situaţie de tensiune politică, dar avem un an electoral şi nu e exclus ca să apară şi acest risc suplimentar. Deci, da, riscuri sunt, sunt foarte numeroase şi trebuie să avem cu toţii grijă să încercăm să temperăm cât se poate din aceste riscuri", a spus Dan Suciu.

"Nu suntem într-o situaţie ca în 2008-2009"

"Nu se pune un semn de întrebare în legătură cu siguranţa. Avem un sistem bancar extrem de stabil. Nu se văd nori negri în ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar, nu suntem într-o situaţie ca în 2008-2009, în care băncile să reprezinte vreo problemă. Ele pot fi acum o soluţie pentru stabilitatea economică, având în vedere consistenţa, stabilitatea şi capacitatea lor de a trece printr-o situaţie de criză. Deci, nu aş face comparaţia cu 2008, când într-adevăr au fost nori negri; mai puţin poate în ceea ce înseamnă sectorul bancar din România atunci, dar implicit, prin faptul că existau legăturile acelea strânse între bănci-mamă şi bănci-fiică, era şi sectorul bancar românesc afectat. Deci, nu siguranţa este problema", a adăugat reprezentantul BNR.

Potrivit acestuia, se impun măsuri care să țină în frâu cheltuielile publice cu salariile şi bunurile.

"Există presiuni uriaşe de disciplină bugetară, aş spune, şi nu numai pe partea de cheltuieli, ci, evident, pe partea de venituri. Pe partea de venituri - unde spun o chestiune banală, deja prea utilizată, aproape că atât de utilizată încât ea şi-a pierdut din valoare, dar rămâne valoroasă - trebuie îmbunătăţită colectarea, e atât de simplu de spus şi atât e greu de făcut. De ani de zile ne chinuim cu acest aspect. Dar poate că va trebui să vină şi momentul acela în care să depăşim cifra aceasta, care este ruşinoasă pentru o ţară europeană unde serviciile publice trebuie să fie consistente, anume, 27% venituri din PIB, din taxe şi impozite, suntem pe ultimul loc în Europa cu acest procent sau pe penultimul loc, dacă vreţi. Dar cerinţa este mult mai mare de sector public în România, adică, aş putea înţelege cifra dacă cerinţa pentru bunuri publice în România ar fi mai mică, dar ea este foarte mare", a conchis Dan Suciu.

Citește și: Ministerul Finanțelor reia emiterea titlurilor de stat ”Fidelis”