Cotațiile globale ale petrolului au depășit pragul de 110 dolari pe baril, iar piețele bursiere au scăzut puternic, pe fondul temerilor că războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, ar putea provoca perturbări de durată ale transporturilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz.

În același timp, regimul de la Teheran a anunțat duminică numirea lui Mojtaba Khamenei drept succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem, semnalând că, la o săptămână de la izbucnirea conflictului, linia dură rămâne la conducerea țării.

SUA și Israelul au lansat, în weekend, noi valuri de atacuri aeriene asupra mai multor obiective din Iran, inclusiv depozite de petrol. Imagini din capitala Teheran arată incendii izbucnite la instalații energetice după bombardamente.

Perturbări majore ale livrărilor de energie din regiune ar putea duce la creșterea prețurilor pentru consumatori și companii la nivel global.

Luni dimineață, pe piețele asiatice, petrolul Brent era cu aproape 24% mai scump, ajungând la 114,74 dolari pe baril, iar petrolul american Nymex light sweet a crescut cu peste 26%, până la 114,78 dolari.

Piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au reacționat negativ. Indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu peste 7%, indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut peste 3%, iar ASX 200 din Australia a coborât cu mai mult de 4%.

În Coreea de Sud, indicele Kospi a scăzut cu peste 8%, declanșând suspendarea tranzacțiilor timp de 20 de minute. Mecanismul, cunoscut sub numele de „circuit breaker”, este conceput pentru a limita vânzările în panică. O măsură similară a fost activată și miercuri, când indicele Kospi s-a prăbușit cu 12%.

Aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol trece în mod obișnuit prin Strâmtoarea Ormuz. Însă traficul prin acest pasaj îngust a fost aproape complet oprit de la începutul războiului, în urmă cu o săptămână.

Mulți analiști anticipau că petrolul va depăși pragul de 100 de dolari pe baril în această săptămână. În realitate, cotația a crescut cu 10% în aproximativ un minut și apoi cu încă 10% în următoarele 15 minute, în primele tranzacții din Asia.

Săptămâna trecută, piețele păreau relativ calme în fața scenariului considerat de coșmar, în care milioane de barili de petrol și gaze naturale lichefiate rămân blocate în Golful Persic, neputând sau nevrând să tranziteze Strâmtoarea Ormuz.

Însă escaladarea conflictului în weekend, precum și imaginile cu distrugerea infrastructurii energetice atât în Iran, cât și în statele din Golf, au provocat o reacție rapidă a piețelor.

La aceste moment, întrebarea este cât de departe ar putea merge această criză. Unii analiști avertizează că, dacă blocarea strâmtorii va continua până la sfârșitul lunii martie, prețul petrolului ar putea depăși recordul de 150 de dolari pe baril.

Adnan Mazarei, expert al Peterson Institute for International Economics, spune că scumpirea petrolului era de așteptat, în condițiile în care producția a fost oprită în unele state din Golf și există semne că războiul din regiune se va prelungi.

„Oamenii își dau seama că acest conflict nu se va încheia rapid”, a spus el, adăugând că promisiunile privind asigurările pentru transport și obiectivele anunțate de SUA devin „tot mai puțin realiste”.

Creșterea prețului petrolului ar putea duce și la scumpirea unor produse derivate importante, precum combustibilul pentru avioane sau substanțele de bază folosite în producția de îngrășăminte.

În mod obișnuit, petrolul din Golf este consumat în special în Asia. Totuși, există deja semne că statele asiatice licitează pentru gaz american, iar unele nave-cisternă care se îndreptau inițial spre Europa și-au schimbat ruta în mijlocul Atlanticului.

Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat la creșterea prețurilor afirmând că scumpirile pe termen scurt reprezintă „un preț mic de plătit” pentru eliminarea amenințării nucleare a Iranului.

Secretarul american al Energiei a declarat că Israelul, și nu Statele Unite, este responsabil pentru atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene, în contextul îngrijorărilor privind creșterea prețurilor la combustibil pe piața internă.