Războiul SUA-Israel contra Iranului începe să afecteze marile economii ale lumii, potrivit unor sondaje publicate în mediul de afaceri, care arată că scumpirea energiei și creșterea incertitudinii frânează activitatea economică și împing în sus așteptările inflaționiste.

Primele rezultate ale chestionarelor transmise managerilor de achiziții din companii din Statele Unite, Europa și Japonia oferă, până acum, cea mai amplă imagine asupra impactului economic al conflictului care durează de aproape 4 săptămâni și care a blocat pe termen nedeterminat o parte semnificativă a aprovizionării mondiale cu energie.

Potrivit Reuters, creșterea abruptă a prețurilor la petrol, gaze și alte produse conexe reprezintă o dublă lovitură pentru economiile globale, alimentând inflația și încetinind creșterea economică.

Dincolo de dificultățile pe care această situație le creează liderilor politici - inclusiv președintelui american Donald Trump - conflictul a determinat deja multe dintre băncile centrale ale lumii să ia în calcul politici monetare mai restrictive, pentru a ține sub control presiunile asupra prețurilor.

Zona euro, aproape de stagnare

În cele 21 de state care folosesc moneda euro, creșterea din sectorul privat a fost aproape blocată în această lună, în condițiile în care companiile au semnalat întârzieri în livrări și costuri în creștere, pe care intenționează să le transfere către consumatori.

S&P Global a anunțat că indicele preliminar compozit PMI pentru zona euro a scăzut la 50,5 în martie, cel mai redus nivel din ultimele zece luni, sub așteptările analiștilor, după 51,9 în februarie. Un nivel peste 50 indică expansiune în sectorul privat.

Atât prețurile de intrare, cât și cele de ieșire din industria prelucrătoare din zona euro au înregistrat creșteri mult mai accentuate.

La nivel național, încrederea mediului de afaceri a scăzut semnificativ în Franța, în timp ce creșterea sectorului privat din Germania a încetinit la cel mai redus ritm din ultimele trei luni.

Chris Williamson, economist-șef pentru afaceri la S&P Global Market Intelligence, a declarat că datele din zona euro „trag semnale de alarmă privind riscul de stagflație”, adică o combinație dureroasă între stagnare economică și creșterea prețurilor.

Semnale similare și în SUA

Și sondajul realizat de S&P Global în Statele Unite conturează o imagine asemănătoare în cea mai mare economie a lumii: prețurile mai mari la energie sporesc temerile legate de inflație, în timp ce încrederea companiilor slăbește și indică perspective mai slabe pentru angajări în sectorul privat.

Indicele preliminar compozit PMI pentru producție și servicii din SUA a coborât la 51,4 în această lună - cel mai redus nivel din aprilie anul trecut - după 51,9 în februarie, marcând a doua lună consecutivă de scădere.

Declinul din martie a fost determinat în principal de sectorul serviciilor.

Marea Britanie și Japonia, afectate la rândul lor

Celelalte economii din G7 nu au stat nici ele mai bine.

În Marea Britanie, sondajul S&P Global a arătat că activitatea economică a crescut în cel mai lent ritm din ultimele șase luni, în timp ce costurile materiilor prime pentru producători au accelerat în cel mai rapid ritm din 1992.

În Japonia, indicele preliminar compozit PMI, care combină activitatea din industrie și servicii, a scăzut la 52,5 în martie, de la 53,9 în februarie, ceea ce marchează cel mai slab ritm de creștere din ultimele trei luni.

India resimte puternic șocul energetic

În afara G7, India - care importă aproximativ 90% din necesarul de țiței și aproape jumătate din gazele naturale - a înregistrat în martie cea mai slabă creștere a sectorului privat din ultimii trei ani.

Costurile de producție au crescut în cel mai rapid ritm din iunie 2022, iar companiile au transferat o parte din aceste majorări către clienți, în timp ce marjele de profit au fost afectate.

Scenariul recesiunii globale

Deocamdată, puțini economiști vorbesc despre riscul ca războiul să arunce economia mondială într-o recesiune propriu-zisă, chiar dacă șocul energetic provocat de blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz - prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial - continuă să se adâncească.

„Scenariul depinde foarte mult de durata conflictului și de evoluția prețurilor la energie”, a declarat Nicola Nobile, economist la Oxford Economics, referindu-se la impactul asupra zonei euro.

Totuși, există tot mai mult convingerea că efectele economice nu vor fi de scurtă durată, având în vedere daunele provocate infrastructurii energetice din regiunea Golfului de atacurile iraniene, ca reacție la loviturile cu rachete lansate de SUA și Israel.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a declarat săptămâna trecută că este prea devreme pentru a cuantifica exact impactul conflictului asupra creșterii globale, dar a avertizat asupra unui „nivel semnificativ de risc descendent” pentru economia mondială.

Citește și: După 8 ani de negocieri, UE și Australia încheie un amplu acord de liber schimb