Eșecul României de a instala un nou guvern a amplificat presiunile asupra ratingului său de credit, aflat încă în categoria recomandată investițiilor, în condițiile în care un blocaj politic care durează de 5 luni se suprapune peste o creștere rapidă a datoriei publice, punând la încercare limitele sustenabilității fiscale, notează agenția Reuters într-o analiză.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, miercuri, prelungind o criză care a dus deja leul românesc la minime istorice și a împins, în ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor guvernamentale în lei, cu maturitatea la 10 ani, cu aproximativ 60-80 de puncte de bază mai sus, până la cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

Datoria internațională a României se află de ceva timp sub presiune, iar obligațiunile cu scadențe mai îndepărtate s-au tranzacționat în ultimele zile la cele mai mici prețuri din mai 2025.

Vineri, S&P Global urmează să revizuiască ratingul de credit al României, care se află pe cea mai joasă treaptă din categoria „investment grade”, cu perspectivă negativă.

Contractele "credit default swap" pe 5 ani s-au tranzacționat, de la începutul lui 2025, la niveluri care indică o retrogradare cu două trepte, până la categoria BB, în condițiile în care reducerile de cheltuieli adoptate de guvern pentru a limita creșterea împrumuturilor au afectat coaliția de guvernare pro-UE și au contribuit la creșterea sprijinului pentru opoziția eurosceptică reprezentată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

„Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit”, au afirmat analiștii Capital Economics într-o notă. „Dar sunt necesare progrese mult mai mari pentru a-i liniști pe investitori și pentru a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”, au adăugat aceștia.

Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, a estimat la una din patru probabilitatea unei retrogradări din partea S&P, afirmând că agenția de rating a avut o abordare mai îngăduitoare în privința formării guvernului și s-a concentrat mai mult asupra reducerii deficitului.

„Atât S&P, cât și Moody's ar putea tolera o perioadă mai îndelungată de instabilitate politică, cu condiția ca procesul de consolidare fiscală să rămână pe direcția stabilită, dar probabil nu dincolo de primul trimestru din 2027”, a spus el.

„O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare”, a punctat Guillaume Tresca.

O coaliție între AUR și PSD ar putea afecta reducerile bugetare

Potrivit Reuters, eșecul învestirii crește perspectiva ca AUR să formeze, împreună cu PSD, o nouă majoritate parlamentară – un scenariu despre care investitorii se tem că ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului României, chiar în momentul în care agențiile de rating pregătesc noi evaluări.

România a evitat la limită, la sfârșitul lunii iulie, o retrogradare din partea Fitch în categoria nerecomandată investițiilor, iar toate cele trei mari agenții de rating au subliniat că țara trebuie să adopte până la sfârșitul acestui an bugetul pentru 2027, care să prevadă noi reduceri ale deficitului.

România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul sub plafonul UE de 3% din PIB până în 2030.

Moody's și Fitch urmează să revizuiască ratingul de credit al României la începutul anului viitor. La fel ca S&P, ambele agenții mențin România pe cea mai joasă treaptă a categoriei „investment grade”, cu perspectivă negativă.

Ministrul interimar al Finanțelor a avertizat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice.

„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori, opinia că am putea face o pauză, să aducem deficitul la 6% din PIB și apoi să ne oprim”, a declarat Alexandru Nazare în această săptămână.

„Nu ne putem permite să facem o pauză. Podul din spatele nostru este rupt, nu putem merge decât înainte”, consideră șeful Finanțelor.

Ritmul acumulării datoriei provoacă îngrijorare

La rândul ei, conducerea Băncii Naționale a avertizat, în această săptămână, asupra riscurilor pierderii controlului asupra finanțelor publice.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când ritmul de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei”, a declarat viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

„Consecințele sunt imediate – costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuim mai mult pentru dobânzi decât nivelul deficitului pe care ne propunem să îl atingem”, a comentat el.

Potrivit oficialului BNR, necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, „dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc”.

România a făcut unele progrese, observă Reuters. Deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care guvernul își propune să reducă deficitul anual la 6,2%, de la peste 9% în 2024.

Investitorii consideră, însă, că această îmbunătățire ar putea fi umbrită de disfuncționalitățile politice.

„Cu cât criza politică se prelungește mai mult, cu atât crește riscul ca, în cele din urmă, situația să provoace probleme din perspectiva ratingului de credit”, a declarat Kathryn Exum, co-director pentru cercetare și strategie suverană la Gramercy.

O retrogradare ar putea declanșa vânzări forțate de obligațiuni și ar determina creșterea diferențialelor de randament, a adăugat ea.