Piețele internaționale a pierdut petrol în valoare de peste 50 de miliarde de dolari, care nu a mai fost produs de la începutul războiului cu Iranul, în urmă cu aproape 50 de zile.

Efectele crizei vor fi resimțite luni sau chiar ani de acum înainte, potrivit analiștilor și calculelor Reuters.

De la începutul bombardamentelor israelo-americane împotriva Republicii Islamice, la finalul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de țiței au fost eliminați de pe piața globală, conform datelor Kpler - cea mai mare perturbare energetică din istoria modernă.

Potrivit estimărilor, cantitatea echivalează fie cu reducerea cererii globale din aviație timp de 10 săptămâni, fie lipsa totală a traficului rutier la nivel mondial timp de 11 zile, fie lipsa petrolului necesar întregii economii globale timp de cinci zile, aproape o lună din consumul de petrol al SUA, fie mai mult de o lună din consumul total al Europei, fie aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane sau suficient combustibil pentru a alimenta transportul maritim internațional timp de circa patru luni.

Date cheie ale crizei

Țările arabe din Golf au pierdut aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol în martie, aproape cât producția combinată a companiilor Exxon Mobil și Chevron.

Exporturile de combustibil pentru avioane din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili cumulat în martie și aprilie până acum.

Această scădere ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între aeroporturile John F. Kennedy International Airport și Heathrow Airport.

Cu prețul petrolului la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, volumele lipsă reprezintă circa 50 de miliarde de dolari venituri pierdute - echivalentul unei reduceri de 1% din PIB-ul anual al Germania sau aproximativ întreaga economie a unor state mai mici precum Letonia ori Estonia.

Refacerea completă poate dura ani

Chiar dacă Iranul susține că Strâmtoarea Ormuz este deschisă sub control strict, revenirea producției și a fluxurilor comerciale este estimată ca lentă.

Stocurile globale de petrol depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili în aprilie, iar întreruperile de producție au ajuns la circa 12 milioane de barili pe zi de la finalul lunii martie.

Analiștii estimează că zăcămintele de petrol greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra pieței pe durata verii.

În plus, avariile la rafinării și la complexul de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar indică faptul că refacerea completă a infrastructurii energetice regionale ar putea dura ani.

Citește și: Inflația accelerează în Uniunea Europeană, iar România rămâne pe primul loc