Populația activă în muncă din România se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu 66%, în compariație cu media europeană de 74%, arată datele Monitorului Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România.

În cadrul acestei rate deja reduse de populaţie activă, România înregistrează o proporţie mai mare de persoane neangajate comparativ cu majoritatea statelor-membre,

„Această situaţie are la bază mai mulţi factori, printre care se numără rata ridicată a emigraţiei în rândul populaţiei apte de muncă în special după intrarea României în UE, populaţie inactivă din motive medicale, invaliditate sau dizabilitate, scăderea natalităţii în deceniile de după 1989 şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei”, notează sursa citată.

66% dintre români sunt activi pe piața muncii

Eurostat arată că 8,06 milioane, din cele 12,2 milioane de rezidenți români cu vârste între 15 și 64 de ani, sunt considerate populație activă pe piața muncii, echivalentul a două treimi (66%).

Spre comparaţie, în Suedia populaţia activă atinge 84%, iar în Polonia şi Bulgaria depăşeşte 70%.

„Conform definiţiei Eurostat, populaţia activă este compusă din două categorii: populaţia ocupată, care desfăşoară activităţi generatoare de bunuri sau servicii, şi populaţia în şomaj, care caută un loc de muncă. Dintre cei 8.06 milioane de români în populaţia activă în anul 2023, doar 6,5 milioane de persoane erau angajate în locuri de muncă oficiale, restul fiind oameni cu activităţi neremunerate sau lucrători pe cont propriu.

Astfel, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 15 şi 64 de ani din întreaga populaţie a României a fost de 54%, semnificativ sub media europeană de 60%. În topul clasamentului se află Suedia şi Germania, cu peste 70% din populaţia în această categorie având locuri de muncă oficiale, în timp ce Bulgaria, Polonia şi Spania se situează la aproximativ 60%”, consemnează Monitorul Social.

Conform Eurostat, populaţia activă include toate persoanele din categoria de vârstă ce asigură forţă de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii în ţară, indiferent dacă această muncă este remunerată sau nu.

Populaţia inactivă include, în general, persoane aflate în sistemul de educaţie sau formare profesională neremunerată, pensionari anticipaţi, indivizi cu boli sau dizabilităţi şi persoane care îngrijesc neplătit rude sau persoane cu nevoi speciale.

Citește și: Românii, pe locul doi în UE privind satisfacția legată de veniturile și condițiile de viață