Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor Global Ratings a decis să menţină ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt, însă a păstrat perspectiva negativă, ceea se semnalează riscuri importante pentru economia şi stabilitatea fiscală a ţării.

Decizia S&P a venit într-un context politic tensionat, marcat de dizolvarea coaliţiei guvernamentale conduse de Ilie Bolojan după adoptarea unei moţiuni de cenzură în Parlament. Evaluarea a fost realizată în afara calendarului obişnuit de revizuire, fiind considerată o reacţie la schimbările politice recente.

Menţinerea ratingului este interpretată drept un semnal de încredere moderată în capacitatea României de a-şi gestiona obligaţiile financiare, în condiţiile în care agenţia a remarcat unele progrese fiscale înregistrate în primele luni ale anului 2026. Printre acestea se numără reducerea deficitului bugetar în primul trimestru şi efectele măsurilor de consolidare fiscală adoptate anterior.

Un rol important în menţinerea stabilităţii economice îl au şi fondurile europene, considerate de S&P un element esenţial pentru susţinerea investiţiilor şi a economiei. Agenţia estimează că România ar putea atrage până la aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în 2026.

Totuşi, perspectiva negativă asociată ratingului arată că România rămâne aproape de categoria „nerecomandat pentru investiţii”, ceea ce ar putea afecta costurile de finanţare şi încrederea investitorilor internaţionali.

S&P avertizează că ar putea retrograda ratingul României dacă actualul impas politic se prelungeşte şi dacă viitorul guvern nu va reuşi să continue consolidarea fiscală şi reducerea dezechilibrelor externe. Agenţia consideră că următoarele şase până la douăsprezece luni vor fi decisive pentru stabilitatea economică a ţării.

Potrivit evaluării, dificultăţile în accesarea fondurilor europene ar putea complica suplimentar situaţia economică, limitând perspectivele de creştere şi accentuând presiunile asupra balanţei de plăţi.

În acelaşi timp, agenţia lasă deschisă posibilitatea îmbunătăţirii perspectivei de la negativă la stabilă, dacă România reuşeşte să reducă semnificativ deficitul bugetar şi deficitul extern, pe fondul unei reveniri economice şi al unui consens politic privind măsurile fiscale necesare pentru 2026 şi 2027.

S&P subliniază că viitorul executiv va avea responsabilitatea de a continua reformele structurale, inclusiv cele legate de salarizarea în sectorul public, administraţie şi absorbţia fondurilor europene.

Agenţia estimează că economia României ar putea traversa o perioadă de stagnare temporară în 2026, influenţată inclusiv de evoluţiile de pe pieţele energetice internaţionale. Deficitul bugetar este estimat la 6,25% din PIB în acest an, un nivel considerat ridicat comparativ cu standardele europene.

Pentru 2027, S&P anticipează însă o relansare economică, cu o creştere estimată la 2,5%, susţinută de investiţii şi de implementarea reformelor, ceea ce ar putea contribui la reducerea dezechilibrelor macroeconomice.

Citește și: "A fost foarte multă nepăsare de-a lungul timpului la unele companii ale statului"