Aflată în transparență decizională, noua lege a salarizării unitare provoacă reacții critice din partea sindicatelor.

Liderii acestora contestă modul în care au fost stabilite ierarhiile salariale și avertizează asupra riscurilor pentru administrația publică și implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Dumitru Costin, liderul Blocul Național Sindical, denunță modul în care a fost construit proiectul noii legi și a cerut explicații privind criteriile folosite pentru stabilirea coeficienților salariali. Potrivit acestuia, sindicaliștii vor să afle pe ce principii au fost ierarhizate diferitele categorii socio-profesionale în grila realizată cu sprijinul experților Banca Mondială.

„Vrem să aflăm și noi cine și cum, pe ce principii, cu ce argumente au pus diverse categorii socio-profesionale în anumite ierarhii”, a declarat Dumitru Costin.

Liderul sindical a subliniat că proiectul conține un mecanism prin care angajații ale căror salarii ar deveni mai mici după recalcularea pe noua grilă nu vor pierde efectiv din veniturile actuale.

„Dacă în urma recalculării pe noua grilă salarială rezultă un salariu mai mic decât cel pe care îl ai, nu o să pierzi din veniturile pe care le ai, ci vei rămâne pe loc până când ceilalți te vor ajunge din urmă”, a afirmat președintele BNS.

În același timp, Dumitru Costin a criticat faptul că proiectul a fost prezentat târziu partenerilor sociali și opiniei publice.

Potrivit lui, foștii premieri și reprezentanții Guvernului aveau acces la informațiile privind proiectul încă din etapa inițială de elaborare, începută în urmă cu aproape doi ani, în perioada în care Simona Bucura-Oprescu conducea Ministerul Muncii.

Potrivit lui Dumitru Costin, varianta inițială prevedea un raport salarial între nivelul minim și cel maxim de 1 la 15, ulterior redus la 1 la 8. Liderul sindical a criticat și Ministerul Finanțelor, acuzând instituția că a întârziat finalizarea proiectului.

Reprezentanții angajaților avertizează că efectele noii legi a salarizării ar putea influența inclusiv capacitatea administrației de a gestiona proiectele finanțate cu bani europeni, în contextul în care personalul calificat din sectorul public este insuficient în anumite domenii.