Prețurile petrolului au scăzut puternic, iar piețele bursiere asiatice au crescut pe fondul speranțelor legate de un acord care ar putea pune capăt războiului dintre SUA, Israel și Iran.

Luni dimineață, în Asia, cotația de referință Brent a scăzut cu 5,5%, ajungând la 97,90 dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA s-a ieftinit cu 5,8%, până la 90,99 dolari.

Sâmbătă, președintele american Donald Trump a declarat că un acord cu Teheranul a fost „în mare parte negociat”, iar detaliile vor fi anunțate în curând. Totuși, a doua zi, el le-a cerut negociatorilor să nu grăbească finalizarea înțelegerii.

Liderul de la Casa Albă afirmase anterior că acordul ar include redeschiderea importantei rute maritime prin Strâmtoarea Ormuz, fără a oferi însă alte detalii.

Această rută îngustă, prin care tranzitează în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (LNG) la nivel mondial, este practic blocată de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Indicele bursier Nikkei 225 din Japonia a depășit pentru prima dată pragul de 65.000 de puncte, după o creștere de 2,9%, alimentată de speranțele că strâmtoarea va fi redeschisă în curând.

Japonia și Coreea de Sud au fost afectate în mod special de conflict, deoarece depind puternic de resursele energetice din Golf.

Piețele energetice și financiare din Marea Britanie și SUA sunt închise luni, din cauza sărbătorilor legale.

Donald Trump a scris sâmbătă pe rețelele sociale că a avut o „convorbire foarte bună” cu liderii din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, privind un „memorandum de înțelegere referitor la pace”.

„Un acord a fost în mare parte negociat, urmând finalizarea între Statele Unite ale Americii, Republica Islamică Iran și alte țări implicate”, a declarat el.

„Aspectele finale și detaliile acordului sunt discutate în prezent și vor fi anunțate în scurt timp”, a adăugat președintele SUA, care a mai precizat că a avut, sâmbătă, o convorbire și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care „a decurs foarte bine”.

Donald Trump nu a oferit alte detalii despre acord, însă a insistat că orice înțelegere va împiedica „în mod absolut” Iranul să obțină arme nucleare.

Duminică însă, el a transmis pe Truth Social: „Ambele părți trebuie să își ia timpul necesar și să facă lucrurile corect. Nu trebuie să existe greșeli!”

Anterior, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe declarase pentru televiziunea de stat că pozițiile SUA și Iranului s-au apropiat în ultima săptămână, avertizând însă că acest lucru nu înseamnă că s-a ajuns la acorduri pe subiectele-cheie. Esmaeil Baqaei a acuzat partea americană de „declarații contradictorii”.

Piețele globale ale energiei au cunoscut fluctuații puternice de la începutul lunii martie, după ce Iranul a amenințat că va ataca navele care încearcă să traverseze Strâmtoarea Ormuz, ca represalii la atacurile SUA și Israelului asupra țării.

Deși prețurile petrolului au scăzut puternic acum, ele rămân semnificativ mai ridicate decât înaintea războiului. Înainte de izbucnirea conflictului, petrolul Brent era tranzacționat în jurul valorii de 70 de dolari pe baril.

Teheranul a atacat și Israelul, precum și state aliate SUA din Golf, inclusiv Arabia Saudită, Bahrain și Emiratele Arabe Unite.

Un armistițiu a fost convenit la începutul lunii aprilie, iar de atunci Washingtonul și Teheranul poartă negocieri privind un acord de pace pe termen lung.

„Există acum o lumină la capătul tunelului, ceea ce va aduce o oarecare relaxare a prețurilor petrolului pe termen scurt”, a declarat Saul Kavonic, director de cercetare în energie la MST Financial.

„Dar chiar și în cel mai optimist scenariu, piețele petroliere vor rămâne tensionate până în 2027, având în vedere timpul necesar pentru normalizarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz, repararea infrastructurii petroliere afectate și refacerea stocurilor globale de petrol, care au înregistrat scăderi record de la începutul războiului”, a adăugat el.

Citește și: UE trebuie să facă reforme și să utilizeze împrumuturi comune pentru acoperirea necesarului de cheltuieli (FMI)