Agenția S&P Global a confirmat ratingurile pe termen lung și scurt, în monedă locală și valutară, ale României la 'BBB-/A-3'.

Perspectiva rămâne negativă, reflectând că riscurile privind finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor anunțate.

Scenariul negativ și cel pozitiv

"Am putea retrograda ratingul în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale se abate semnificativ de la așteptările noastre. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică slabă le reduce eficiența.

De asemenea, ratingul ar putea fi redus dacă datoria externă a țării crește peste nivelurile prognozate sau dacă condițiile de finanțare se deteriorează, de exemplu din cauza întârzierilor semnificative în primirea fondurilor europene.

Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitul fiscal și cel extern se reduc semnificativ, susținute de o revenire a creșterii economice", potrivit analizei S&P.

Motivație

Alegerea lui Nicușor Dan ca președinte în luna mai și formarea rapidă a unui guvern condus de Ilie Bolojan au pus capăt unei perioade de incertitudine politică. Guvernul are o majoritate parlamentară largă și a adoptat deja un set de măsuri de consolidare fiscală, cu un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026. Aceste măsuri sunt împărțite relativ egal între creșteri de venituri și reduceri de cheltuieli.

Deficitul bugetar, cel mai mare din 2009 încoace (9,3% în 2024), ar urma să scadă la sub 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026. Alte două pachete de reforme sunt planificate în lunile următoare.

Aceste reforme ar putea accelera accesarea fondurilor UE, consideră S&P. România are dreptul la aproape 18 miliarde euro (circa 5% din PIB-ul estimat pe 2025) prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), plus peste 26 miliarde euro din Cadrul Financiar Multianual 2021–2027.

"Totuși, vedem riscuri economice și politice care pot afecta implementarea agendei guvernamentale. Strategia fiscală pe termen mediu, dincolo de 2026, rămâne incertă", precizează analiștii agenției.

Provocări economice actuale:

• Creșterea economică s-a redus considerabil. Proiecțiile S&P sunt de 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.
• Deficitul de cont curent se va menține ridicat – în jur de 7,5% din PIB în medie până în 2028.
• Inflația este una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est – estimată la aproape 9% în lunile următoare.
• Banca Națională a României nu va putea relaxa politica monetară, în ciuda încetinirii economiei.

Profil instituțional și economic:

• Guvernul Bolojan a adoptat cel mai ambițios program de corecție fiscală de la criza din 2008.
• Măsurile vor reduce deficitul, dar vor încetini și mai mult economia.
• Agenda de reformă va permite accesarea fondurilor europene.

Context politic recent:

Alegerile din România s-au încheiat cu realegerea președintelui în luna mai, după anularea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională, pe fondul unor suspiciuni de interferențe externe.

Câștigătorul a fost Nicușor Dan, un candidat independent, care l-a învins pe George Simion. Fostul premierul Marcel Ciolacu a demisionat, iar Ilie Bolojan a fost numit prim-ministru.

Guvernul actual include PNL, PSD, USR, UDMR și independenți, deținând aproape două treimi din Parlament. Totuși, implementarea reformelor va pune la încercare coeziunea coaliției. Mandatul premierului se încheie la final de 2026, când funcția trebuie transferată, conform unui acord de rotație cu PSD.

Corecția fiscală și impactul asupra creșterii:

• Prognoza de creștere pentru 2025 a fost redusă de la 1,8% la 0,3%.
• În 2026, estimarea este de 1,3% (față de 2,6% anterior).
• Cererea internă a scăzut, iar cererea externă este slabă, în special din Germania.
• Totuși, investițiile din fonduri europene vor susține o redresare modestă în 2026.

Măsuri fiscale detaliate:

• Reduceri ale investițiilor publice (nefinanțate din fonduri UE) – 0,5% din PIB în 2025.
• Creșteri ale accizelor și TVA – 0,4% în 2025, 1,1% în 2026.
• Alte taxe (pe bănci, sănătate) – 0,1% în 2025, 0,4% în 2026.
• Reduceri de sporuri și cheltuieli în sănătate și educație – 0,1% în 2025, 0,3% în 2026.
• Înghețarea salariilor în sectorul public în 2026 – 1,4% din PIB.

Evoluția datoriei și a dobânzilor:

• Datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027.
• Cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028.
• România are peste 50% din datoria publică în valută, în special euro.

Contul curent și finanțarea externă:

• Deficitul de cont curent va rămâne peste 7% din PIB.
• 50% din acest deficit ar putea fi acoperit de fonduri UE și investiții străine directe.
• Rezervele internaționale vor rămâne la aproximativ 4,5 luni de plăți ale contului curent.
• Datoria externă netă se va apropia de 49% din veniturile din contul curent până în 2028.

Inflație și politica monetară:

• Inflația este de 5,8% în iunie 2025 și va crește la aproape 9%. Cauze: majorarea prețurilor la energie, TVA, accize, ușoară depreciere a leului.
• BNR va menține politica monetară neschimbată în următoarele luni.

Sectorul bancar:

• Este în mare parte deținut de bănci străine, finanțat din depozite.
• Rata creditelor neperformante rămâne scăzută.
• Expunerea ridicată la sectorul imobiliar poate reprezenta un risc în caz de șocuri.

Citește și: "Cine nu acceptă noii indicatori de performanță să plece", spune premierul Bolojan