Inflația anuală din Statele Unite a ajuns la 4,2% în luna mai, marcând a treia creștere lunară consecutivă de la începutul războiului cu Iranul și atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, în contextul în care americanii continuă să suporte prețuri ridicate la combustibili.

Prețurile au crescut accentuat în ultimele luni, rata anuală a inflației urcând de la 3,3% în martie la 3,8% în aprilie. În februarie, înainte de izbucnirea conflictului, inflația era de 2,4%.

Potrivit datelor publicate de Biroul pentru Statisticile Muncii (Bureau of Labor Statistics), tarifele la energie au fost din nou principalul factor care a determinat majorarea indicelui prețurilor de consum, fiind responsabile pentru aproximativ 60% din creșterea lunară totală.

Prețul mediu național al unui galon de benzină este în prezent de 4,15 dolari. Deși este ușor mai redus decât în urmă cu o lună, acesta rămâne cu aproximativ un dolar mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Tarifele biletelor de avion au crescut și ele cu 26,7% față de anul precedent, o evoluție resimțită deja de călători înaintea sezonului estival aglomerat.

Și alte cheltuieli esențiale, precum alimentele, serviciile energetice și îmbrăcămintea, au înregistrat creșteri. Excluzând prețurile volatile la energie și alimente, inflația de bază a urcat la 2,9%.

Casa Albă a declarat că noile date privind inflația confirmă faptul că, „în pofida perturbărilor temporare cauzate de eforturile Iranului de a afecta libera circulație a energiei”, agenda economică a președintelui Donald Trump continuă să producă rezultate importante pentru cetățenii americani.

„Prețurile medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, ale produselor lactate, ale automobilelor, precum și costurile asigurărilor de sănătate și auto continuă să scadă datorită politicilor administrației Trump”, a declarat Kush Desai, purtător de cuvânt al Casei Albe. „Administrația va continua să promoveze măsuri pentru creșterea accesibilității și pentru ca americanii să păstreze mai mult din veniturile obținute prin muncă”, a adăugat el.

De la începutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, inflația a atins cele mai ridicate niveluri din 2023 încoace, deși rămâne mult sub vârful de 9% înregistrat în 2022.

Creșterea prețurilor a afectat și percepția americanilor despre situația lor financiară. Potrivit unui sondaj publicat luni de Banca Federală de Rezervă din New York, gospodăriile au devenit mai pesimiste în privința inflației, pieței muncii, posibilităților de angajare și riscului de concedieri. În același timp, încrederea consumatorilor a coborât la un minim istoric, conform datelor Universității Michigan, după trei luni consecutive de declin.

Noile cifre pun presiune asupra conducerii Rezervei Federale a SUA (Fed), care se va reuni săptămâna viitoare pentru prima dată sub conducerea noului președinte al instituției, Kevin Warsh. Fed a menținut dobânzile neschimbate de la sfârșitul anului trecut, având ca obiectiv o rată anuală a inflației de 2%.

Warsh a afirmat că dobânzile, aflate în prezent între 3,5% și 3,75%, ar trebui reduse, aliniindu-se astfel poziției lui Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri relaxarea politicii monetare.

Chiar dacă prețurile continuă să crească, este puțin probabil ca președintele american să renunțe la apelurile pentru reducerea dobânzilor. Marți, liderul de la Casa Albă le-a declarat jurnaliștilor că nu consideră prețurile la combustibili „foarte ridicate, raportat la context”.

În mod tradițional, Fed reduce dobânzile pentru a combate șomajul ridicat, asumându-și însă riscul unei accelerări a inflației. Piața muncii din SUA continuă să rămână robustă: angajatorii au creat 172.000 de noi locuri de muncă în luna mai, iar rata șomajului s-a menținut la 4,3%.

Banca de investiții Goldman Sachs a anunțat vineri că nu mai estimează reduceri ale dobânzii de referință în acest an, anticipând că Fed va menține nivelul actual al ratelor pe parcursul lui 2026 și va amâna eventualele scăderi pentru anul viitor.

La rândul său, JP Morgan Global Research prognozează că băncile centrale din întreaga lume ar putea majora dobânzile în următorii ani și estimează că Fed va recurge la noi creșteri până în 2027.

„Două evoluții recente schimbă fundamental dezbaterea privind persistența inflației și direcția politicii monetare”, a scris Bruce Kasman, economistul-șef global al JPMorgan Chase, într-un raport publicat în aprilie. „Creșterea prețurilor la energie alimentează inflația și reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor, iar această presiune s-ar putea accentua dacă conflictul din Orientul Mijlociu va menține închisă Strâmtoarea Ormuz”, a adăugat expertul.