Guvernul Statelor Unite a finalizat o amplă investigație comercială lansată împotriva Braziliei, în iulie anul trecut, și a concluzionat că anumite practici ale autorităților braziliene sunt „nerezonabile” și „împovărează sau restricționează comerțul american”.

Documentul propune introducerea unor taxe vamale de represalii de 25% pentru produsele braziliene, însă măsurile nu au fost încă adoptate și vor fi discutate în următoarele săptămâni.

Practicile contestate de administrația americană vizează comerțul digital și serviciile de plăți electronice, tarifele preferențiale considerate incorecte, combaterea corupției, protecția proprietății intelectuale, accesul pe piața etanolului și defrișările ilegale, notează BBC.

Guvernul SUA continuă să primească observații din partea publicului până la 1 iulie, iar pe 6 iulie va avea loc o audiere publică.

Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că a avut „întâlniri constructive”, intensificate în ultimele săptămâni, cu președinții Luiz Inácio Lula da Silva și Donald Trump și că speră să continue dialogul cu guvernul brazilian până la 15 iulie, înainte de adoptarea unor eventuale măsuri.

„Cu toate acestea, continuăm să întâmpinăm divergențe semnificative în rezolvarea problemelor identificate în această investigație”, a precizat Greer.

Întâlnirea cu Flávio Bolsonaro

În aceeași zi în care a fost anunțată concluzia investigației, Donald Trump a publicat pe rețeaua socială Truth Social fotografii alături de senatorul și candidatului prezidențial Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În imagini apare și fostul deputat Eduardo Bolsonaro.

„A fost minunat să-l am pe Flávio Bolsonaro în Biroul Oval al Casei Albe - un tânăr inteligent care își iubește foarte mult țara, Brazilia!”, a scris liderul SUA.

Flávio Bolsonaro a afirmat ulterior că a cerut explicit președintelui american să nu impună taxe suplimentare companiilor braziliene.

„Am apărat întotdeauna companiile braziliene și voi continua să apăr sectorul nostru productiv. I-am cerut expres președintelui Trump să nu taxeze firmele noastre. Tarifele nu sunt soluția”, a declarat senatorul.

La rândul său, președintele Lula i-a criticat dur pe fiii lui Jair Bolsonaro, pe care i-a numit „trădători ai patriei” și „vânzători ai intereselor naționale”.

„Au mers să ceară unui stat străin să se amestece în deciziile Braziliei. Sunt trădători”, a afirmat el într-un discurs susținut în statul Goiás.

Mai târziu, Flávio Bolsonaro a făcut publică o scrisoare adresată secretarului de stat american Marco Rubio, în care solicită Washingtonului să nu impună noi sancțiuni comerciale Braziliei, avertizând că acestea ar provoca „daune serioase poporului brazilian”.

Ce a concluzionat investigația americană

Raportul Oficiului Reprezentantului Comercial al SUA (USTR) are 107 pagini și prezintă concluzii în șase domenii:

Comerț digital și servicii de plăți electronice - SUA susține că instanțe braziliene au emis ordine secrete prin care companii americane de social media au fost obligate să elimine conținut politic și să suspende conturi ale unor rezidenți americani, uneori la nivel global.

Brazilia ar acorda tratament preferențial unor produse din Mexic și India în sectoare unde aceste state sunt competitori puternici la nivel mondial.

Washingtonul consideră că Brazilia nu aplică suficient de riguros măsurile împotriva mitei și corupției.

Raportul critică nivelul combaterii contrafacerilor, întârzierile în acordarea brevetelor și lipsa unor măsuri constante împotriva pirateriei.

SUA afirmă că, din 2017, Brazilia a renunțat la tratamentul tarifar echilibrat pentru etanol și nu oferă reciprocitate exporturilor americane.

Deși dispune de un cadru legislativ, Brazilia este acuzată că nu îl aplică eficient, iar fenomenul defrișărilor ilegale continuă.

Ca urmare a investigației desfășurate în baza Secțiunii 301 din Legea Comerțului din 1974, SUA ar putea adopta măsuri punitive, inclusiv taxe vamale suplimentare sau restricții la import.

Raportul propune introducerea unor taxe de 25% pentru toate produsele braziliene, cu numeroase excepții pentru bunuri considerate importante pentru economia americană sau pentru produse care nu pot fi fabricate în SUA.

Pix, în centrul criticilor americane

Un capitol important al raportului este dedicat sistemului brazilian de plăți instant Pix.

„Brazilia a prejudiciat în mod nedrept companiile americane care oferă servicii concurente de plăți electronice, inclusiv prin politici care favorizează campionul său național, Pix”, susține documentul.

Administrația americană acuză banca centrală a Braziliei că joacă un rol dublu - de reglementator și operator al sistemului Pix - ceea ce ar crea un conflict de interese.

Potrivit raportului, instituțiile financiare cu peste 500.000 de conturi sunt obligate să ofere Pix, iar aplicațiile bancare trebuie să afișeze serviciul pe ecranul principal cu o vizibilitate cel puțin egală cu cea a altor metode de plată.

SUA critică și faptul că utilizarea Pix este gratuită pentru persoanele fizice, susținând că firmele americane sunt obligate să promoveze un concurent local fără a primi compensații.

„Actele, politicile și practicile Braziliei privind tratamentul preferențial acordat Pix sunt nedrepte și discriminatorii”, se arată în raport.

Reacția sectorului bancar brazilian

Federația Braziliană a Băncilor (Febraban) a respins concluziile investigației și a afirmat că acestea se bazează pe „informații incomplete despre obiectivele și funcționarea Pix”.

Potrivit organizației, Pix este o infrastructură de plăți și nu un produs comercial, fiind deschisă participării băncilor, fintech-urilor și instituțiilor financiare braziliene și străine.

Federația a subliniat că serviciul a contribuit la incluziunea financiară și la reducerea costurilor tranzacțiilor și că nu există restricții privind intrarea unor noi participanți pe piață.

Tensiuni între Washington și Brasília

Concluziile investigației apar într-un context de tensiuni între administrațiile Trump și Lula.

Săptămâna trecută, relațiile s-au deteriorat după ce Washingtonul a anunțat că va clasifica organizațiile criminale braziliene PCC și Comando Vermelho (CV) drept organizații teroriste.

Măsura a fost anunțată la două zile după întâlnirea dintre Donald Trump și Flávio Bolsonaro la Casa Albă.

„Nu acceptăm să fim tratați ca niște copii. Nu acceptăm să fim tratați ca o republică de mâna a doua”, a reacționat Lula.

Experții consultați de BBC News Brasil încă de la lansarea investigației, în iulie 2025, au apreciat că aceasta are o puternică dimensiune politică și urmărește, în mare măsură, protejarea intereselor companiilor americane, deși unele dintre criticile comerciale formulate de Washington sunt considerate legitime.

„Pentru mine este clar că administrația Trump încearcă să ofere o justificare economică pentru ca tarifele impuse Braziliei să nu fie considerate ilegale”, a declarat atunci Guilherme Klein Martins, profesor la Universitatea din Leeds, Marea Britanie.