Creierul trece prin 5 faze distincte de-a lungul vieții, cu puncte de cotitură majore la vârstele de 9, 32, 66 și 83 de ani, susțin oamenii de știință.

Aproximativ 4.000 de persoane cu vârste de până la 90 de ani au fost supuse unor scanări pentru a se analiza conexiunile dintre celulele cerebrale, relatează BBC News.

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Cambridge, creierul rămâne în faza adolescentină până la începutul vârstei de 30 de ani, moment în care „atingem vârful”.

Aceștia spun că rezultatele pot ajuta la înțelegerea motivului pentru care riscul de tulburări de sănătate mintală și de demență variază de-a lungul vieții.

Creierul se schimbă continuu ca răspuns la noi experiențe și informații – dar cercetarea arată că acest proces nu urmează un model liniar din copilărie până la bătrânețe.

Mai degrabă, există cinci faze cerebrale:

• Copilărie – de la naștere până la 9 ani
• Adolescență – de la 9 la 32 de ani
• Maturitate – de la 32 la 66 de ani
• Îmbătrânire timpurie – de la 66 la 83 de ani
• Îmbătrânire tardivă – de la 83 de ani în sus

„Creierul se reorganizează de-a lungul vieții. Întărește și slăbește în permanență conexiuni, dar nu o face uniform – există fluctuații și faze de reconfigurare”, a declarat autoarea principală a studiului, dr. Alexa Mousley.

Deși unele persoane pot ajunge mai devreme sau mai târziu în aceste etape, cercetătorii au spus că vârstele se disting clar în date. Modelele au devenit vizibile datorită volumului mare de scanări cerebrale analizate, studiul fiind publicat în Nature Communications.

Cele 5 faze ale creierului

1. Copilăria

În această perioadă, creierul crește rapid în dimensiune, dar începe și să elimine conexiunile excedentare (sinapse) formate în primii ani.

Creierul funcționează mai puțin eficient – asemenea unui copil care rătăcește prin parc fără o direcție clară.

2. Adolescența

La 9 ani, are loc o schimbare bruscă: conexiunile devin mult mai eficiente. Dr. Mousley descrie aceasta drept „cea mai profundă transformare” dintre toate fazele.

Este și perioada cu cel mai mare risc de apariție a tulburărilor mintale.

Deși începe odată cu pubertatea, studiul arată că adolescența nu se încheie la 18 sau 20 de ani, ci durează până în jurul vârstei de 32.

Este singura etapă în care rețeaua neuronală își crește eficiența. Acest lucru susține observațiile conform cărora funcțiile cognitive ating un vârf în primii ani ai treizecimii.

3. Maturitatea

Urmează cea mai lungă fază – 32 până la 66 de ani – caracterizată prin stabilitate.

Schimbările sunt lente, iar eficiența creierului începe treptat să scadă. Aceasta corespunde unui „platou al inteligenței și personalității”, afirmă dr. Mousley.

4. Îmbătrânirea timpurie

De la 66 de ani, declinul nu este brusc, ci progresiv.

Creierul trece de la un mod de funcționare integrat la unul compartimentat, în care diferite regiuni lucrează mai mult separat – „ca membrii unei trupe care încep proiecte solo”.

Tot acum apar primele semne ale demenței sau ale hipertensiunii, care afectează sănătatea creierului.

5. Îmbătrânirea tardivă

În jurul vârstei de 83 de ani, schimbările sunt similare celor din îmbătrânirea timpurie, dar mai accentuate. Datele sunt mai puține, deoarece este dificil să fie găsiți suficienți participanți vârstnici cu creiere sănătoase.

Dr. Mousley spune că a fost surprinsă de cât de bine se aliniază aceste etape cu evenimente majore din viață: pubertatea, tranzițiile sociale din jurul vârstei de 30 de ani (precum apariția copiilor), sau problemele de sănătate care apar mai târziu.

Reacții ale experților

„Multe afecțiuni neurologice sunt legate de modul în care este conectat creierul”, spune profesorul Duncan Astle, neuroinformatician la Cambridge și coautor al studiului.

Tara Spires-Jones, directorul Centrului pentru Științele Creierului de la Universitatea din Edinburgh, opinează că: „Este un studiu foarte interesant, care evidențiază cât de mult se schimbă creierul nostru de-a lungul vieții.”

Experta subliniază, totuși, că nu toată lumea va experimenta aceste etape exact la aceleași vârste.

Citește și: O pacientă cu Parkinson a cântat la clarinet în timpul unei operații pe creier